Ministerul Culturii a dat ieri undă verde luptei între orașele din România care doresc să devină Capitală Culturală Europeană în 2021. Ministerul a lansat apelul oficial și site-ul www.capitalaculturala2021.ro, unde participanţii vor putea afla toate detaliile legate de concurs. Craiova și celelalte orașe candidate au la dispoziție zece luni să-și pregătească proiectul și să răspundă la întrebări dificile din partea celor 12 membri ai juriului format din experți independenți. Prima întâlnire între orașe va avea loc peste două luni, la sediul Ministerului Culturii. Potrivit programului oficial, câștigătorul va fi stabilit la finalul anului 2016.
Ministerul Culturii a lansat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, competiţia „Capitale Culturale Europene“, concurs în care se pot înscrie oraşe din România care doresc să devină Capitală Culturală Europeană în 2021. Odată cu demararea competiţiei a fost lansat şi site-ul www.capitalaculturala2021.ro. „Este momentul zero de lansare a concursului, în urma căruia vom şti care oraş va fi Capitala Culturală Europeană 2021. Parlamentul European şi Comisia Europeană au decis, în acest an, că România împreună cu Grecia vor putea desemna câte un oraş să devină Capitală Culturală Europeană. În aceeaşi decizie ni s-a spus că avem la dispoziţie șase ani să pregătim acel oraş, motiv pentru care noi astăzi lansăm această competiţie“, a declarat Hegedus Csilla, viceprim-ministru şi ministru al culturii. Referindu-se la importanța titlului de Capitală Culturală Europeană, Csilla a spus că artiştii români vor avea o vizibilitate mai mare pe plan european şi că nu trebuie uitat aspectul economic. „O să fie sentimentul nostru de a aparţine unui spaţiu comun european, patrimoniul nostru face parte din patrimonul cultural european, artiştii noştri, creatorii noştri vor fi foarte vizibili la nivel european în acel an şi nu trebuie să uităm nici impactul economic şi cel social“, a declarat ministrul, care a precizat că este important ca România să participe la acest program deoarece, prin creşterea numărului de turişti şi prin dezvoltarea infrastructurii, vor rezulta beneficii deosebite pentru oraşul care va obţine acest titlu şi pentru comunitatea locală şi regională. „Un an întreg, toată ţara va vorbi despre cultură, ceea ce pe noi, Ministerul Culturii, ne bucură în mod deosebit, dar o Europă întreagă va vorbi despre cultura românească, lucru care este foarte important“, a mai spus Csilla.
Zece luni de foc pentru pregătirea proiectului
Procesul de selecţie din cadrul acţiunii Uniunii privind Capitalele Europene ale culturii vizează un dublu rezultat: acordarea titlului de Capitală Europeană a Culturii şi acordarea unui premiu în bani în valoare de 1,5 milioane de euro în onoarea Melinei Mercouri.
Criteriile de acordare a titlului care stau la baza evaluării candidaturilor se împart în şase categorii: contribuţia la strategia pe termen lung; dimensiunea europeană; conţinutul cultural şi artistic; capacitatea de a produce rezultate; implicarea publicului; gestionarea.
Nominalizarea unui oraş drept Capitală Europeană a Culturii şi acordarea premiului Melina Mercouri vor fi realizate de către un juriu alcătuit din 12 membri, dintre care zece vor fi experţi numiţi de instituţiile şi organismele europene (Parlamentul European, Consiliu, Comisia Europeană şi Comitetul Regiunilor), iar doi membri vor fi experţi numiţi de Ministerul Culturii.
Oraşele vor avea la dispoziţie zece luni pentru a-şi pregăti candidatura, mai exact, până la data de 10 octombrie 2015. În perioada noiembrie 2015 – decembrie 2015 vor avea loc întâlnirea de preselecţie şi adoptarea listei scurte a oraşelor preselectate, în august 2016 se va organiza selecția finală, iar rezultatul va fi anunțat spre sfârșitul anului.
Lupta pentru câștigarea titlului de Capitală Cuturală Europeană este acerbă. Neoficial, pe lângă Craiova, și-au anunțat participarea orașe precum Iași, Timișoara, Cluj, Arad sau Brașov. Candidații trebuie să convingă juriul că au puterea financiară de a susține proiectul și că respectă mai multe cerințe, dintre care cele mai importante sunt latura culturală și aspectul european al evenimentului. Gazeta de Sud vă prezintă cele mai importante aspecte ale procedurii de desemnare a orașului care va obține titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.
Cei 12 experți independenți
Să începem cu juriul. Format din 12 experți independenți, el este condus de un preşedinte, iar atunci când acesta din urmă nu este prezent, de un vicepreşedinte. Preşedintele trebuie să fie unul dintre membrii numiţi de instituţiile şi organismele europene. Reuniunile juriului sunt convocate la iniţiativa reprezentantului Ministerului Culturii. Ele nu sunt deschise publicului, dar alte persoane pot fi invitate să asiste cu acordul tuturor membrilor juriului prezenți. Votul în cadrul juriului nu este secret. Votul se exprimă prin ridicarea mâinii sau pe cale orală. Membrii juriului nu trebuie să divulge informaţii referitoare la candidaturile individuale şi la recomandările juriului cu privire la candidatura oraşelor înainte de selecţia finală. Cu toate acestea, preşedintele poate răspunde întrebărilor orale din partea oraşelor candidate după reuniunea de preselecţie.
Juriul evaluează oraşele candidate pe baza candidaturilor acestora şi a audierilor în raport cu obiectivele şi criteriile stabilite în decizie. După audieri, juriul discută cu privire la atuurile fiecărui oraş şi convine asupra unei liste a oraşelor preselecţionate care vor fi invitate să îşi revizuiască şi să îşi completeze candidatura pe parcursul etapei de selecţie. Juriul trebuie să propună doar oraşele care, în opinia acestuia, au şanse reale de a primi recomandarea sa în etapa de selecţie finală. Orașele preselecționate sunt alese doar prin consens al membrilor juriului. În caz contrar, decizia de stabilire a listei restrânse a oraşelor preselecţionate se adoptă prin vot, cu majoritatea simplă a celor prezenți. La fel se procedează și pentru nominalizarea orașului câștigător.
Întrebări la care trebuie să răspundă orașele candidate
Potrivit formularului de candidatură, orașele trebuie să ofere răspunsuri concise și la obiect întrebărilor. De exemplu, una dintre ele sună astfel: „De ce doreşte oraşul dumneavoastră să participe la competiţia pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii?“. Pe măsură ce parcurgem cele șase criterii menționate mai sus, întrebările sau cerințele devin mai grele.
Exemple:
– Furnizaţi detalii cu privire la sfera de cuprindere şi calitatea activităţilor care pun în evidenţă aspectele comune ale culturilor, patrimoniului şi istoriei europene, precum şi integrarea europeană şi temele europene actuale;
– Puteţi explica ce strategie aveţi pentru a trezi interesul unui public larg european şi internaţional?
Infrastructura este unul dintre criteriile demne de luat în seamă. Iată ce trebuie să răspundă candidații în fața juriului:
– Vă rugăm să confirmaţi şi să dovediţi că oraşul dumneavoastră dispune sau va dispune de o infrastructură adecvată şi viabilă pentru a găzdui evenimentul. În acest scop, vă rugăm să răspundeţi la întrebările următoare:
– Care sunt avantajele oraşului din punct de vedere al accesibilităţii (transportul regional, naţional şi internaţional)?
– Ce capacitate de absorbţie are oraşul din punct de vedere al cazării turiştilor?
Implicarea publicului este un alt criteriu.
– Explicaţi în ce mod au fost implicate populaţia locală şi societatea civilă în pregătirea candidaturii şi cum vor participa la punerea în aplicare a acţiunii.
Poate cel mai delicat aspect al proiectului pentru orașe este să convingă juriul că au forța financiară necesară.
– În cazul în care oraşul intenţionează să utilizeze fonduri din bugetul său anual pentru cultură pentru finanţarea proiectului, vă rugăm să precizaţi suma în cauză începând cu anul depunerii ofertei până în anul pentru care este acordat titlul de Capitală Europeană a Culturii.
– Vă rugăm să explicaţi bugetul operaţional general (şi anume fondurile rezervate în mod special pentru acoperirea cheltuielilor operaţionale). Bugetul ar trebui să acopere faza de pregătire, anul pentru care este acordat titlul, evaluarea şi dispoziţiile pentru activităţile ulterioare.
– Autorităţile responsabile de finanţele publice (municipalitatea, autorităţile regionale, autorităţile naţionale) au votat deja sau şi-au luat angajamente financiare pentru a acoperi cheltuielile operaţionale? Dacă nu este cazul, când intenţionează s-o facă?
– Care este strategia dumneavoastră de strângere de fonduri pentru a beneficia de sprijin financiar din programele/fondurile Uniunii Europene în vederea acoperirii cheltuielilor operaţionale?
Importante sunt și întrebările și cerințele legate de Asociația Craiova Capitală Culturală Europeană, considerată structură organizatorică, sau cele legate de strategia de comunicare.
– Cum vă veţi asigura că această structură dispune de personal cu experienţă şi competenţe adecvate pentru a planifica, a gestiona şi a pune în aplicare programul cultural din anul pentru care este acordat titlul?
– Care este strategia urmărită de oraş în termeni de marketing şi de comunicare în anul pentru care este acordat titlul de Capitală Europeană a Culturii? (în special în ceea ce priveşte strategia referitoare la mass-media şi la mobilizarea unui public larg. În etapa de selecţie finală, este necesar să se ţină seama în special de parteneriatele planificate sau stabilite cu presa scrisă şi cu sectorul audiovizual pentru a asigura acoperirea mediatică a evenimentului şi a planurilor legate de această strategie).
– Cum vă veţi mobiliza propriii cetăţeni astfel încât să-şi asume rolul de comunicatori ai evenimentului către lumea exterioară?
– Cum intenţionează oraşul să pună în evidenţă faptul că acţiunea Capitală Europeană a Culturii aparţine Uniunii Europene?
La acest articol a contribuit și Diana Mateescu, Curierul Național
