Sunt multe de făcut în comună, o ştiu toţi, autorităţi locale, oameni simpli. Prioritare sunt însă drumurile, dar şi reţeaua de apă şi canalizare. Melineşti este o comună bogată, cu oameni inteligenţi, care dispune de o unitate medico-socială, iar din acest an în incinta liceului funcţionează o clasă care pregăteşte meseriaşi.
La doar 30 de kilometri de Craiova, pe Valea Amaradiei, se află comuna Melineşti, cu cele 13 sate ale sale: Melineşti, Bodăieşti, Ohaba, Bodăieştii de Sus, Odoleni, Popeşti, Muieruşu, Valea Muierii, Ploştina, Valea Mare, Negoieşti, Godeni şi Spineni. Odată cu trecerea anilor, populaţia a îmbătrânit, iar astăzi mai locuiesc în aceste sate aproximativ 4.200 de suflete. Aici se stabileau oameni din toată zona, iar cei care munceau la schela de foraj aveau posibilitatea să se cazeze în cele câteva blocuri construite special pentru ei, ce ies şi astăzi din peisaj. Din loc în loc, vezi case abandonate, clădiri ale fostelor CAP-uri ajunse ruine. Odată vândute, au fost lăsate în voia sorţii. Mulţi dintre oameni au plecat definitiv la oraş, alţii s-au mutat din sate răzleţe către centrul localităţii. Astfel, s-a ajuns ca Ploştina şi Valea Mare să fie aproape pustii Degeaba încearcă acum reprezentanţii autorităţii locale să reabiliteze drumul spre unul din aceste sate. Au pietruit doar 500 de metri… „Sunt peste 90 de kilometri de drumuri, o reţea importantă, care face legătura cu judeţele limitrofe. Este firesc ca oamenii să îşi dorească o infrastructură impecabilă, drumuri comunale şi săteşti asfaltate. Am reuşit să asfaltez 20 de kilometri, deoarece un asemenea proiect necesită resurse financiare semnificative. Din fericire, centura comunei, care până nu demult era drum de exploatare agricolă, este practicabilă acum. Acum este funcţională, deschisă utilajelor, tractoarelor, dar şi autoturismelor. Este o investiţie pe fonduri europene şi leagă satul Brădeşti de Negoieşti. Imaginaţi-că cât este de utilă această centură, având în vedere că şoferul microbuzului care transportă elevii din comună la unităţi de învăţământ a spus că a redus timpul cu 45 de minute“, a spus Ana Ceană, primarul din Melineşti.
Căminul cultural se află în reabilitare
Alt proiect extrem de important pentru oameni este cel al reţelelor de gaze, apă şi canalizare. Din păcate, investitorii ocolesc în continuare această localitate. Există doar un singur investitor care a angajat puţin peste 100 de persoane. În rest, societăţi mici, asociaţii cu foarte puţini salariaţi. „Avem alimentare cu gaze la Melineşti şi Negoieşti. Am vrut să demarăm lucrările şi în celelalte sate din comună, însă a durat până am obţinut toate avizele necesare. Practic, se va prelungi conducta de gaze cu doi kilometri. Vrem să terminăm cât mai repede lucrările pentru reabilitarea căminului cultural. Investiţia este realizată pe fonduri europene, comuna fiind prinsă pe Grupul de Acţiune Locală Amaradia-Jiu cu suma de 145.000 de euro. Era un dezastru. În această clădire nu s-a investit niciodată. Tavanul era distrus în proporţie de 80%, erau fisuri în ziduri, ploua în imobil şi devenise astfel imposibil de folosit. Avem o comună mare, aveam nevoie de un cămin cultural care să deservească atât unităţile de învăţământ, cât şi oamenii care au şansa să urmeze cursuri de reconversie profesională. În plus, aici se pot desfăşura toate manifestările Festivalului cântecului de stea de pe Valea Amaradiei“, a adăugat primarul comunei.
„Am vrea să investim, însă din autofinanţare este imposibil“
Şi târgul săptămânal din Melineşti este cunoscut în întreaga zonă. Se întinde pe un hectar şi jumătate, iar anual vin aici mii de cumpărători. La fel ca şi celelalte târguri săptămânale în care se comercializează şi animale vii, nici cel din Melineşti nu are autorizaţie de funcţionare sanitar-veterinară. „Este târg cu tradiţie, avem frecvent oameni care vin din localităţi din afara judeţului. Am vrea să investim, însă din autofinanţare este practic imposibil. Avem nevoie de foarte mulţi bani pentru o asemenea lucrare. Între timp am mai betonat o parte din acest târg, însă nu este suficient. Avem nevoie de racord la apă, la canalizare, trebuie ţarcuri speciale. Ne gândim însă să întocmim un proiect, să accesăm fonduri europene“, a spus Ana Ceană. În târgul de la Melineşti, acum, în prag de sărbători, porcii se vând cu 9 – 10 lei per/kilogram în viu.
50 de profesori navetişti şi un singur microbuz şcolar pentru 13 sate
În unităţile de învăţământ din Melineşti învaţă 1.000 de elevi. Peste 50 de cadre didactice fac zilnic naveta din Craiova pentru a preda acestor copii. S-a investit mult în unităţile de învăţământ, iar astăzi acestea au laboratoare dotate, ce se regăsesc doar în marile oraşe din ţară. „La fiecare început de an, ne confruntăm cu aceeaşi situaţie. Văd cum oameni ai locului care au urmat facultăţi nu se titularizează şi preferă să fie profesori suplinitori în şcoli, departe de casă. Nu înţeleg de ce nu se pregătesc pentru aceste examene. Pentru consiliul local este un efort financiar considerabil în fiecare an să asigure banii pentru naveta dascălilor noştri. Sunt mândră însă că în satele acestei comune sunt oameni deştepţi, intelectuali, oameni care au ştiut ce vor de la viaţă. În şcoli am investit enorm, tocmai din dorinţa de a oferi copiilor condiţiile optime pentru a învăţa. Avem însă nevoie de încă un microbuz pentru că unul singur nu este suficient pentru a deservi toţi sătenii“, a spus Ana Ceană.
Elevii de la „Alexandru Macedonski“, în schimb de experienţă în străinătate
Faţă de alte comune din Dolj, poate şi datorită mărimii, Melineştiul are propriul liceu, o alternativă pentru elevii care doresc să înveţe fără să parcurgă zeci de kilometri până la oraş. Liceul Tehnologic „Alexandru Macedonski“ reprezintă pentru ei o alegere bună, aproape de casă. „Am impus chiar şi uniformă pentru toţi elevii. Avem pe raza comunei un operator economic care are nevoie de persoane calificate. Am aprobat o clasă pentru calificare în domeniul mecanic. Cererea pentru această clasă a fost atât de mare, încât am fost nevoiţi să îi selectăm pe baza unor teste pentru a-i departaja. Am avut şansa ca unitatea noastră de învăţământ să câştige un proiect Comenius pe alimentaţie sănătoasă. Am demarat un schimb de experienţă cu elevi şi profesori din Turcia, Germania, Italia, Spania, Polonia. Doar două unităţi de învăţământ din Dolj au reuşit să câştige astfel de proiecte. În urmă cu câteva săptămâni, elevii noştri s-au întors dintr-un schimb de experienţă din Turcia. Urmează ca alt grup să ajungă în Italia şi Polonia“, a spus Adriana Popescu, managerul Liceului „Alexandru Macedonski“. Unitatea de învăţământ dispune de o bază materială în plină modernizare, patru corpuri de clădiri folosite efectiv în activitatea cu elevii, dintre care o clădire nouă, care cuprinde două laboratoare tehnologice şi două ateliere cu dotări şi amenajări moderne, două laboratoare de informatică dotate cu reţele de calculatoare de ultima generaţie şi conectate la internet şi sistem AEL, trei laboratoare de fizică, chimie, biologie modernizate, un cabinet de consiliere psiho-pedagogică şi orientare şcolară, o bibliotecă dotată cu peste 13.000 de volume, un Centru de Informare şi Documetare ce dispune de aparatură electronică de ultimă oră, sală de sport şi bază sportivă în aer liber: terenuri de fotbal, volei, handbal, pistă de atletism.
O infirmieră şi o asistentă în turele doi şi trei
În Melineşti funcţionează şi o Unitate medico-socială, cu o capacitate de 45 de paturi. Iniţial, aceasta a fost sub aripa consiliului local, însă apoi a trecut în subordinea Consiliului Judeţean Dolj. Aici se internează bolnavi cronic, dar şi cazuri sociale, care necesită temporar sau permanent acordarea de servicii medicale de îngrijire sau supraveghere. Dr. Aurora Kalman, directoarea acestei unităţi medicale, lucrează de 32 de ani. Face naveta zilnic Craiova-Melineşti. „Aici a fost, iniţial, un centru de sănătate. La parter era Secţia de ginecologie, iar la etaj Chirurgia. Când am venit, curgea apa pe pereţii saloanelor. În 2003 s-a desfiinţat Centrul de Sănătate şi s-a făcut reorganizare. S-a reabilitat tot, s-au modernizat saloanele. Sunt doar 22 de angajaţi, iar pentru a face faţă numărului de pacienţi, personalul medical lucrează în ture 12 cu 24. Avem doar şase asistente, zece infirmiere, un îngrijitor de curăţenie, un brancardier, un paznic şi o persoană la serviciul de resurse umane. Din cele 42 de persoane pe care le avem în prezent internate, două sunt cu boli cronice, iar 40 sunt spitalizate pe baza unor anchete sociale. Aproximativ 20 de bolnavi pe care îi avem internaţi sunt imobilizaţi, sunt paralizaţi sau au afecţiuni foarte grave. În prima tură este mai uşor, ne descurcăm, însă în tura a doua şi a treia este foarte greu. Avem doar o infirmieră şi o asistentă, în condiţiile în care 20 de persoane trebuie schimbate, spălate, hrănite. De-abia în acest an, după mai bine de şase ani, am avut posibilitatea să angajăm un brancardier“, a spus dr. Aurora Kalman.
Bugetul de venituri şi cheltuieli al Unităţii medico-sociale Melineşti este compus din sume alocate de Consiliul Judeţean Dolj pentru salariile personalului medical auxiliar, personal de deservire, contabilitate; cheltuieli materiale; cheltuieli de întreţinere şi funcţionare; cheltuieli de capital. Apoi, Direcţia de Sănătate Publică Dolj asigură bani pentru salariile personalului medical şi cheltuieli materiale pentru medicamente şi materiale sanitare. „Bolnavii şi cazurile sociale care stau mai mult de o lună internaţi sunt obligaţi să plătească o contribuţie stabilită prin hotărârea consiliului judeţean, în cuantum de 50% din pensie. La noi se pot interna bolnavi cu afecţiuni ale aparatului cardio-vascular, ale aparatului locomotor, respirator, digestiv, ale sistemului circulator central şi periferice, neurologice“, a adăugat directorul Unităţii medico-sociale.
Ion Ceană a împlinit un secol de existenţă
Nu este om care să cunoască mai bine ca Ion Ceană povestea locuitorilor din Melineşti. Pe 21 noiembrie, bărbatul a împlinit 100 de ani. Nu a avut o viaţă uşoară. A fost însă moderat şi extrem de muncitor. Vorbeşte greu acum, anii au devenit o povară, iar durerile nu îi mai dau pace. Nu-şi mai aminteşte tot ce a trăit, însă o parte din experienţele de viaţă i-au rămas întipărite… „Toată viaţa am locuit în Melineşti. Am avut o viaţă grea, o viaţă foarte chinuită! În tinereţe am fost în război, am fost prizonier. În nenumărate rânduri, glonţul a trecut pe lângă capul meu. Mi-aduc aminte că am fost nevoiţi să mergem pe timp de iarnă kilometri întregi pe jos, prin viscol şi zăpadă. Vedeam camarazi căzuţi la pământ. Am mers atât de mult, că tălpile bocancilor ni se desprinseseră şi mergeam practic cu picioarele goale prin zăpadă. La un moment dat am luat pâslarii din picioarele unor soldaţi morţi şi am continuat drumul… Doar Dumnezeu ne-a ocrotit şi n-am întors în viaţă. Când m-am întos acasă, m-am căsătorit şi am început să muncesc. Se demolaseră casele în majoritatea cartierelor din Craiova şi începuse construcţia blocurilor. Am muncit în construcţii ani buni, iar apoi, în agricultură. Ştiu că am ridicat alături de echipe întregi de muncitori blocurile-turn de la Ciupercă, cele de pe Severinului, din Brazdă…“, a povestit cu lacrimi în ochi bătrânul. Din construcţii s-a pensionat şi primeşte o pensie de 700 de lei. Cum a reuşit să ajungă la această vârstă? Cu multă moderaţie, susţine bătrânul, fără tutun şi alcool. Este trist însă că se vede neputincios, dependent de copiii lui. „Este greu să vezi că după munca de o viaţă întreagă banii nu ajung pentru tot ce ai nevoie, iar când ajungi la spital, nimeni nu te bagă în seamă. Mă văd bătrân şi nu mă bagă în seamă. Aştept ore întregi până îşi fac milă să se uite la mine. Când aud însă că am 100 de ani, strâmbă din nas şi îmi întorc spatele. Asta mă doare cel mai mult, nepăsarea oamenilor“, a adăugat bătrânul.
La împlinirea celor 100 de ani, Primăria și Consiliul Local Melinești au organizat la sediul instituției o petrecere aniversară pentru Ion Ceană, la care au luat parte şi reprezentanți ai Asociației Veteranilor de Război, ai Ministerului Apărării Naționale.
