Peste 200 de gospodării din satul doljean Zănoaga au beciurile inundate, iar apa din fântâni nu mai e bună de băut. Oamenii susţin că de 40 de ani nu au mai avut o asemenea cantitate de apă în beciuri. Această situaţie dificilă a locuitorilor a scos însă la suprafaţă o veche problemă a comunei, cea a canalelor de desecare care au fost lăsate de izbelişte de decenii. Nimeni nu ştie nici măcar cui aparţin două dintre aceste canale, mai precis cele de desecare. Un lucru e cert: primăriei nu aparţin şi nici Agenţiei Naţionale pentru Îmbunătăţiri Funciare Dolj…
Zece zile a plouat încontinuu, povestesc locuitorii din comuna doljeană Leu. De aproximativ o săptămână, în satul Zănoaga, apa a început să iasă la suprafaţă şi să inunde beciurile locuinţelor. Apa din fântâni se poate lua direct cu cana, nu mai este nevoie de ciutură sau de folosirea pompei. În zadar se străduiesc oamenii să scoată apa din beciuri. În numai câteva ore, sunt inundate din nou. „Din 1970 nu am mai văzut aşa ceva. Sute de persoane se confruntă cu această problemă, la care nu reuşim să găsim o rezolvare. Am mai avut apă în beci şi în urmă cu câţiva ani, dar doar de câţiva centimetri, nu ca acum. În unele zone din sat, apa din beciuri a ajuns chiar şi la un metru şi jumătate. Am fost nevoiţi să scoatem afară tot ce depozitaserăm. Dacă era primăvară sau vară, mai aveam o speranţă că se va retrage, însă pe timp de iarnă nu ştiu ce vom face. Cu cât scoatem apa cu pompa mai des din beci, cu atât mai rău se strânge la loc. Practic, nu facem decât să desfundăm izvoarele din adâncime. Sunt oameni care au decis să o lase aşa fără să intervină…“, a povestit Domnica Necşuţu, localnică. Şi Ion Pătru priveşte cu neputinţă apa ce bălteşte în beciul locuinţei: „A plouat în acest an cum n-am mai văzut de mult, iar pământul este suprasaturat. Apa din fântână o pot lua cu cana. Nu a venit nimeni să ne întrebe dacă avem nevoie de ajutor. Ne-am descurcat fiecare cu găleţile sau cu pompele de la fântânile din gospodărie pentru a scoate apa din beci. Cumpărăm apă plată, iar pe cea din fântâni o folosim doar pentru animale. Norocul meu este că am pereţii beciului betonaţi pentru că, altfel, apa îmi distrugea casa. Douăsprezece ore a durat să scot apa, timp în care pompa a mers încontinuu, iar în numai patru ore a fost la loc“.
„Ca autoritate locală, nu putem face investiţii în lucrări la canalele de desecare, pentru că două din acestea nu ne aparţin“
La fel ca şi locuitorii, autorităţile susţin că de trei decenii nu s-au mai confruntat cu o asemenea situaţie. Este şi vina oamenilor, susţin acestea, pentru că au blocat canalele de scurgere a apei, transformându-le în multe locuri în podeţe pentru a trece cu mai multă uşurinţă spre terenurile agricole. În plus, mulţi locuitori nu îşi curăţă de vegetaţie şanţurile din faţa gospodăriilor. „De această dată însă, apa izvorăşte din pământ, nu sunt inundaţii din cauza revărsării acesteia. Şi eu locuiesc în Zănoaga şi am beciul plin cu apă de câteva zile. În anii ‘70 a fost o situaţie similară, care a persistat mai bine de un an, din cauza unor căderi însemnate de precipitaţii. Şi în acest an, au fost zile când au căzut chiar şi 100 de litri pe metru pătrat. Pânza de apă freatică a ajuns astfel la doar 50 de centimetri. Este alarmant, am ajuns să luăm apă din fântâni cu cana. Avem însă o problemă în comună, pe cea a canalelor de desecare a apei care duc în Olt. Porţiuni din aceste canale sunt uscate, nu au pic de apă deoarece au fost distruse de oameni, astupate, blocând astfel cursul apei. Au fost însă şi porţiuni de canal pentru care am cerut intervenţia celor de la ISU Craiova. S-a pus chiar în discuţie să adâncim nişte canale de scurgere, însă ne lovim de o problemă. Noi, ca autoritate locală, nu putem face investiţii în lucrări la canalele de desecare pentru că două din aceste obiective nu ne aparţin, iar cei de la Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) spun că aceste canale de desecare nu sunt nici ale lor… Confruntându-ne cu această problemă, am studiat mult în ultima perioadă. Practic, în acest moment, în Zănoaga este nevoie de un drenaj subteran, de un studiu de fezabilitate complex, având în vedere că apa izvorăşte încontinuu din pământ“, a spus Ion Alexandrescu, administrator public al Primăriei Leu.
„Ne este teamă ca locuinţele să nu se distrugă“
Şi primarul comunei Leu cunoaşte foarte bine situaţia. Dacă locuitorii susţin că nimeni nu a venit să îi ajute să îşi scoată apa din beciuri, edilul spune că a făcut tot ce i-a stat în putere, le-a dat până şi apă plată locuitorilor afectaţi, atât din fondurile primăriei, cât şi din proviziile oferite de ISU Dolj.
„Cam jumătate din satul Zănoaga este afectat, peste 200 de familii au apă în beciuri. Practic, această localitate a ajuns să fie aşezată pe un burete îmbibat. Am solicitat în această perioadă sprijin atât prefecturii, cât şi celor de la ISU şi ANIF. Aşa cum a menţionat şi administratorul comunei, două din canalele de desecare a apei nu ştim ale cui sunt. ANIF susţine că nu îi aparţin. Mai avem o problemă, pentru că, pe de altă parte, nici oamenii nu ne permit să intervenim, au transformat porţiuni din aceste canale în căi de acces spre terenurile arabile, blocând cursul apei. Situaţia este cu atât mai gravă, cu cât în această zonă este un teren mlăştinoş. Doar când este secetă nu avem nici un fel de problemă! Ne este teamă ca locuinţele oamenilor să nu se distrugă, având în vedere că apa bălteşte în beciurile multor case.
Avem şi foarte multe locuinţe părăsite, sunt situaţii când nici măcar şanţurile din faţa gospodăriilor nu sunt curăţate de buruieni“, a spus Iulian Cristescu, primarul comunei.
Ieri, reprezentanţii primăriei împreună cu cei de la ANIF au trecut la deblocarea porţiunilor de canal blocate de oameni. Cu ajutorul unui utilaj special, au dat deja drumul la apă. „Am scos practic porţiunile de pământ din canale care nu lăsau apa să curgă. Aproximativ 30 de săteni s-au opus acestor operaţiuni. Am intervenit însă doar pe canalele magistrale care aparţin ANIF, pentru celelalte două canale cu probleme trebuie să stabilim mai întâi în posesia cui vor intra pentru că nu sunt în inventarul primăriei, dar nici al altei instituţii… Am cerut sprijinul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (OCPI) Dolj pentru a rezolva odată pentru totdeauna această problemă“, a adăugat Cristescu.
„Avem un plan de reabilitare pe care îl vom demara din ianuarie sau februarie“
Reprezentanţii ANIF Dolj susţin că au intervenit cu utilaje pe canalele care le aparţin. „Celelalte canale care nu aparţin nimănui sunt de pe vremea CAP-urilor, lăsate la voia întâmplării, fără a fi predate unei instituţii. Am mers şi la prefectură în aceste zile, vrem să se găsească o modalitate legală pentru ca noi să le preluăm şi astfel să intervenim. Am acţionat astăzi (ieri – n.r.) pe unul din canalele principale în care se scurge apa atât din alte canale, cât şi de pe suprafeţele de teren aferente. Am desfundat practic aceste canale de dopuri, permiţând apei să se scurgă. În prezent, pământul este şi suprasaturat din cauza cantităţilor mari de apă căzute.
Este foarte important însă ca oamenii să înţeleagă şi să nu mai intervină haotic. Avem un plan de reabilitare în tot judeţul, pe care îl vom demara din luna ianuarie sau februarie. Am intervenit în acest an în zona Bechet, Dăbuleni, Calafat, Ciuperceni, Desa, în toate zonele în care canalele aparţineau ANIF“, a spus Adrian Constantin, director ANIF Dolj.
