În zona Cârna – Plosca – Bistreţ mii de hectare de teren agricol se află sub apă și zeci de curţi au fost inundate. Noroc cu temperaturile scăzute din ultimele zile, altfel apa revărsată din lacul Bistreţ ar fi ajuns în locuinţe. Grădinile şi curţile oamenilor s-au transformat în adevărate patinoare. Locuitorii trăiesc cu spaimă, amintindu-și clipele de coşmar din 2006 când apele le-au pus la pământ agoniseala de o viaţă.
O sesizare ajunsă marţi pe adresa redacţiei Gazetei de Sud ne semnala faptul că în localităţile doljene Cârna, Plosca și Bistreţ râul Desnăţui a ieşit din matcă, nemaiputând să se reverse în lacul Bistreţ, care, la rândul lui, a inundat terenuri agricole, dar şi grădinile oamenilor. „Doar câţiva metri mai sunt până când apa va ajunge la asfalt. Acest lucru a apărut din cauza celor de la Apele Române, care au întârziat să pună în funcţiune pompele ce menţin cursul râului Desnăţui – lac Bistreţ şi canalul magistral. Atât prefectul, cât şi primarul comunei Bistreţ sunt responsabili de situaţia creată pentru că nu s-au implicat în rezolvarea problemei. Suntem în toiul iernii, la stratul de zăpadă ce o să cadă o să se adauge precipitaţiile din primăvară. Nu vedem decât un dezastru ca în 2006, când zona a fost inundată. Dacă autorităţile nu sunt în stare să pompeze apa în Dunăre prin canalul magistral acum, când are un debit de 5.000 de metri cubi pe secundă, nu ştiu cum o să fie în stare să o facă la un debit de 12.000-13.000 în primăvară. Vă rog în numele sătenilor din această zonă să faceţi ceva, pentru ca autorităţile să intervină pentru a putea evita dezastrul apelor“, sunt doar câteva din rândurile trimise pe adresa Gazetei de Sud.
„În orice moment există pericolul ca digul să cedeze…“
Ne-am deplasat ieri în localităţile de pe Valea Dunării. Situaţia este alarmantă. Din 2006 nu a mai fost atâta volum de apă, iar oamenii sunt disperaţi. Apa a pătruns în grădini şi în curţi. „Bistreţ este, teoretic, sit natural protejat datorită frumuseţii zonei, a păsărilor. Din păcate, lacul a devenit o povară pentru locuitorii din zonă. Apa din acest lac a inundat zeci de gospodării, transformându-le în patinoare. Din păcate, nici infrastructura nu mai e cum era, staţiile de desecare sunt distruse, digurile sunt grav deteriorate. În mod normal, pe aceste diguri accesul ar trebui interzis, în realitate însă, oamenii circulă fără probleme. Din cauza nivelului apei, în orice moment există pericolul ca digul să cedeze… Lacul se află în subordinea Administraţiei Bazinale Jiu. Cei din conducerea acestei instituţii au dat ordin ca staţiile de desecare să pornească abia în luna noiembrie, însă nici atunci nu le-au pus în funcţiune pe toate. Balta e alimentată de Desnăţui. Privim cu groază, retrăim parcă clipele de acum nouă ani. Ne gândim însă că până la urmă digul care se află la aproximativ un kilometru de gospodăriile noastre va ceda. Ne sperie însă faptul că e abia luna ianuarie şi precipitaţii se aşteaptă în continuare. Ne e teamă de Dunăre, ne e teamă să nu ne lase iarăşi săraci. Pusesem pomi în grădină, s-au dus toţi, zac într-un strat considerabil de gheaţă. Grădinile şi curţile noastre au devenit patinoare naturale“, a povestit Iulian Burtea, secretar la Primăria Cârna şi unul dintre locuitorii ce are grădina transformată în patinoar.
Reprezentanţii primăriei susţin că locuitorii le-au cerut deja să îi scutească de plata impozitelor la terenurile compromise, iar această propunere va fi luată în discuţie în prima şedinţă a consiliului local. „Populaţia este îmbătrânită şi oamenii au nevoie de sprijin. Dacă în 2013 am avut 20 de decese, în 2014 am avut 39…“, a adăugat Burtea.
„Nici atunci, în 2006, nu a venit nimeni să vadă, la fel şi acum…“
Florea Lică, „Maceaon“ cum îi spun oamenii, are 75 de ani. Este unul din sătenii din Cârna care în 2006 şi-a văzut toată agoniseala de-o viaţă pusă la pământ. „Ajunsese atunci apa dincolo de acoperiş. Pentru câteva zile ne-au luat copiii la Craiova, iar când ne-am întors nu am mai găsit decât dărâmături. De supărare, după numai două săptămâni, femeia mi-a murit… Acum se va întâmpla la fel, aceleaşi nenorociri, iar noi nu mai avem putere să mai trecem o dată prin aşa ceva… Toată apa de pe câmp o trag aici, în lacul ăsta din spatele gospodăriilor noastre, la fel ca şi apa din Desnăţui. În loc să o tragă cu pompe din acest lac, o lasă aşa şi astfel ne inundă. Din păcate, nu le pasă de noi. Nu ia nimeni nici o măsură. Nici atunci, în 2006, nu a venit nimeni să vadă, la fel şi acum…“, a povestit bătrânul. Apa îngheţată din gospodăria acestuia a ajuns până la un pas de coteţul animalelor. „Când se va topi va fi prăpăd. Ne-o ajuta Dumnezeu să ţină gerul ăsta ca să nu se topească sau să rupă măcar digul ăla… O să scape de noi, au început să moară oameni pe capete, iar alţii au lăsat totul în urmă şi au plecat“, a adăugat bătrânul.
„Vor să facă economie, preferă să aştepte ca apa să se retragă“
Cum ieşi din Cârna şi mergi spre satul Plosca, pe câmp, pe partea dreaptă, e apă cât vezi cu ochii. În unele locuri ajunge chiar până la marginea străzii. Noroc că este îngheţată pentru că altfel apa ar fi pătruns pe stradă. Ion Afrem priveşte cu groază, iar singura lui speranţă, din câte spune, este în Dumnezeu. „Doar el poate face o minune pentru că în rest nimănui nu-i pasă. Nu înţeleg de ce nu mai iau măsuri aşa cum făceau pe timpuri, când dădeau drumul la apă spre Nedeia şi astfel zeci de ani noi nu am ştiut ce sunt ălea inundaţii. Acum au oprit şi staţiile care trăgeau apa. Vor să facă economie, preferă să aştepte ca apa să se retragă singură, riscând să ne inunde“, a spus bătrânul.
„În decembrie, până şi staţiile ANIF au fost inundate între Cârna şi Bistreţ“
Reprezentanţii primăriei susţin că au făcut tot ce le-a stat în putinţă. Au sesizat ISU, Prefectura, Administrația Bazinală de Apă Jiu, Agenţia Naţională de Îmbunăţiri Funciare (ANIF) Dolj. „A fost un an extrem de ploios. Au fost zile când precipitaţiile au ajuns şi la 170 de litri pe metru pătrat. În vară am avut beciuri şi anexe gospodăreşti inundate“, a spus Antonie Cristiana, primarul comunei Bistreţ.
În decembrie însă, potrivit reprezentanţilor primăriei, situaţia a culminat. Văzând cum apa ajunge până în curţile oamenilor, reprezentanţii locali susţin că au convocat un comitet de urgenţă atât pe 9, cât şi pe 22 decembrie. „Am invitat în localitate autorităţile judeţene, să vadă cu ochii lor că ne paşte un nou val de inundaţii. Avem deja 1.000 de hectare de păşune inundată şi alte 3.000 de hectare agricole afectate. Este pământul oamenilor dat în arendă, pe care s-a cultivat rapiţă, grâu. Sfârşitul lui 2014 a fost extrem de greu. Au fost oameni cărora le-a rămas porumbul în câmp necules din cauza inundaţiilor, au rămas pământuri nerecoltate. În decembrie, până şi staţiile ANIF au fost inundate între Cârna şi Bistreţ. Era totul sub apă. Am făcut chiar şi fotografii să le depun la dosar. Cum puteau ei să pornească staţiile dacă şi ei se aflau sub apă? Au pornit într-un final două staţii. Dacă ar da drumul şi celei de-a treia, am scăpa măcar de apa de pe păşuni. Am două poduri de acces spre păşuni şi terenuri agricole licitate din 2011 pentru reconstrucţie la care nu s-a putut lucra deoarece apa nu s-a retras. Adevărul este că nici pompele nu au funcţionat decât din când în când, iar explicaţia celor de la ANIF a fost că nu sunt bani şi că oamenii trebuie să plătească curentul electric ce se consumă“, a adăugat primarul.
„Ştim că este râvnită de mulţi, însă pentru noi, oamenii din această zonă, balta a devenit o pagubă…“
Va fi un an greu pentru locuitorii din zonă, mai ales pentru crescătorii de animale care au păşunile compromise. Pe raza comunei se află 5.000 de oi şi capre, 800 de vaci, 500 de cai. „Din cauza precipitaţiilor abundente, pânza freatică a fost afectată, iar apa din fântânile din satul Plosca nu se mai poate bea. Nu înţelegem de ce această baltă Bistreţ nu este dată în concesiune cuiva pentru a nu se mai întâmpla astfel de nenorociri. Ştim că este râvnită de mulţi, însă pentru noi, oamenii din această zonă, balta a devenit o pagubă… Ar putea să acceseze bani europeni pentru refacerea ei, ar putea să ne aducă venituri şi nu doar nenorociri… Am hotârât împreună cu ceilalţi primari din zonă să trimitem adrese şi la Ministerul Agriculturii pentru a cere să scăpăm o dată de balta asta“, a adăugat Antonie Cristiana.
„După oprirea pompelor și până în prezent, descărcarea apei din lacul Bistreț în fluviu se face gravitațional“
Potrivit reprezentanţilor Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Jiu, anul 2014 a fost unul în care cantitățile de precipitații au fost foarte mari, iar cele de apă venite din întreg bazinul râului Desnățui s-au descărcat în lacul de la Bistreț. Potrivit acestora, în cursul lui 2014 au fost mai multe perioade în care evacuarea în fluviul Dunărea a apelor din lacul Bistreț s-a făcut prin pompare – conform Ordinului Prefectului Județului Dolj, perioadele anterioare de descărcare gravitațională fiind nesemnificative datorită faptului că și nivelul Dunării a fost ridicat. „Cu toate acestea, având în vedere cantitățile foarte mari de apă înregistrate, nivelul în lacul Bistreț a crescut, atingând un maxim la sfârșitul lunii decembrie 2014. Pentru îmbunătățirea situației s-a luat măsura de pornire a pompelor de la stația de la Mălăieni (cinci pompe funcționând 72 de ore). După oprirea pompelor și până în prezent, descărcarea apei din lacul Bistreț în fluviu se face gravitațional, având ca efect scăderea a 1-2 cm/zi a nivelului în lac. De asemenea, ABA Jiu a luat măsura de a reduce debitele evacuate din acumulările Fântânele și Caraula în scopul diminuării debitului afluent în lacul Bistreț. Luând în calcul situația reală din zonă, pentru perioada următoare, ABA Jiu va continua descărcarea gravitațională prin Stația de Pompare de la Mălăieni, iar în condițiile în care apele fluviului Dunărea cresc și acest lucru nu va mai fi posibil, se va impune continuarea evacuării apei cu ajutorul pompelor Stației de Pompare Mălăieni“, a precizat Camelia Bărbuţu, purtător de cuvânt ABA Jiu.
Pompele de la aceste stații sunt mari consumatoare de energie electrică
Potrivit prefectului judeţului Dolj, în momentul de față, nivelul scăzut al Dunării permite deversarea gravitațională a apelor de pe acele terenuri. „Împreună cu Inspectoratul pentru Situații de Urgență Dolj, am trimis o comisie la fața locului pentru a vedea situația exactă. Până acum cred că am dat șase-șapte ordine de prefect pentru pornirea tuturor celor 16 stații de desecare. Dacă ar funcționa un an întreg toate, tot nu ar reuși să scoată toată apa de acolo, deoarece zona este indundabilă. Acolo sunt fostele orezării. Deținătorii acelor terenuri ar trebui să încheie contracte cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, dar puterea financiară nu le permite acest lucru. Noi putem interveni doar în situații de urgență, de exemplu dacă stațiile de desecare sunt în pericol. Cheltuielile cu funcționarea stațiilor sunt mari. În cele șase luni de când este această situație cred că s-au cheltuit circa două milioane de lei. Trebuie să vedem ce putem face pe viitor, pentru că nici ANIF nu este în situația de a rezolva singur această problemă. Pompele de la aceste stații sunt mari consumatoare de energie electrică. Cetățenii și firmele care dețin aceste terenuri trebuie să înțeleagă că este nevoie să contribuie și ei la aceste cheltuieli. La ora actuală, localitățile nu sunt în pericol, iar în caz de urgență vom interveni“, a spus Sorin Răducan, prefectul judeţului Dolj.
