Ordinul Arhitecților din România (OAR) – filiala Oltenia este cel care va organiza concursurile de soluții pentru amenajarea pieței din zona Bisericii „Sfântul Ilie“, dar și pentru Bazarul Craiovei, ambele aflate în Centrul Istoric al Băniei. După mai multe discuții, Primăria Craiova și OAR Oltenia au stabilit că astfel se pot implica mai mulți arhitecți cu mai multe idei, iar costurile concursurilor de soluții vor fi inexistente din partea municipalității.
Realizarea proiectelor de amenajare pentru piața din jurul Bisericii „Sfântul Ilie“ și pentru Bazarul Craiovei va fi scoasă la concurs de către Ordinul Arhitecților din România (OAR) – filiala Oltenia, care dorește să se implice în felul în care arată orașul Craiova. Ideea a venit în urma discuțiilor purtate între municipalitate și arhitecții ordinului. „Experiența ne spune că la noi durează șapte luni organizarea unui astfel de concurs de soluții, asta pentru că trebuie să fie în Sistemul Electronic de Achiziții Publice, trebuie să fie cineva de la Ordinul Arhitecților la nivel național care vine când are program și suntem și încorsetați de tot felul de proceduri legale. Am preferat să-i lăsăm pe cei de la ordin să organizeze concursul de soluții. Există două motive pentru care facem acest lucru: odată că se mișcă mai repede și, în al doilea rând, pentru că municipalitatea nu mai plătește nici un ban. Practic, proiectul este donat municipalității de Ordinul Arhitecților. În plus, ei au alte surse de atragere a mai multor arhitecți în concursul de soluții“, a explicat primarul Lia Olguța Vasilescu.
Bazarul nu aparține în totalitate municipalității
Vasilescu a mai spus că, în ceea ce privește Bazarul Craiovei, doar anumite părți aparțin municipalității. În ceea ce privește casele, la acestea se va aplica același principiu ca la Centrul Istoric. „Așteptăm un concurs de soluții și pentru Bazarul Craiovei, făcut tot de OAR. Ideea este că partea de deasupra și pavimentul aparțin municipalității. Nu știu ce proiect va ieși la ora actuală, dar, în orice caz, și acesta va fi donat municipalității, iar noi îl vom pune în operă, cu largul concurs al celor care au clădiri stânga-dreapta. Și aceștia va trebui să își refacă într-o anumită nuanță casele. Bazarul este și el parte a Centrului Istoric, însă el nu a fost prins în proiect și nu știu de ce, pentru că el chiar înseamnă foarte mult pentru turism. A fost o scăpare pe care încercăm să o reglăm acum și lucrăm la asta și alături de proprietari, care sunt de acord“, a explicat primarul Lia Olguța Vasilescu.
De fapt, la momentul votării în consiliul local a proiectului pentru reamenajarea Centrului Istoric, în 2011, Bazarul Craiovei nu se afla pe domeniul public al municipiului. „De asemenea, din proiect a fost exclus Bazarul Craiovei, a cărui documentaţie cadastrală pentru intabularea dreptului de proprietate a fost respinsă de Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru faptul că Bazarul Craiovei nu figurează în HG nr. 141/2008 care aprobă inventarul bunurilor care aparţin domeniului public al Municipiului Craiova“, se arată în hotărârea de consiliu local de la acea vreme.
„Spațiul din jurul Bisericii «Sfântul Ilie» este de mare dificultate“
Președintele OAR Oltenia, arh. Radu Ionescu, a menționat că proiectul pieței va fi o provocare pentru arhitecți şi că la Bazarul Craiovei este nevoie, în mare, de reparații mai mult decât de idei de reamenajare. „E posibil să apară soluții mult mai interesante decât la concursurile organizate de primărie. Problema spațiilor publice este de preocupare națională. Spațiul din jurul Bisericii «Sfântul Ilie» este de mare dificultate, dar redus ca întindere. Vom face o temă permisivă, iar jurizarea va fi făcută de Ordinul Arhitecților din România. Pentru Bazarul Craiovei, mai necesare ar fi niște reparații decât idei. Partea publică ar putea să fie reconsiderată în spiritul Centrului Istoric. Vorbim despre pavaj și despre partea de sus. Dacă se schimbă acele plăci, ar putea fi înlocuite cu un policarbonat care imită sticla. Pavajul ar putea fi asortat cu cel din Centrul Istoric și cred că ar fi un mare succes. Partea clădirilor rămâne în sarcina proprietarilor“, a precizat Ionescu.