Comuna Almăj din județul Dolj, așezată la baza dealurilor Amaradiei, la 18 kilometri de Craiova, este locul în care oamenii încearcă să țină pasul cu vremurile actuale, dar și
să-și pună în valoare istoria.
Într-un peisaj de vis, comuna Almăj ascunde locuri pline de istorie precum Cula Poenaru și Biserica „Sfinții Voievozi“, ambele ctitorii ale lui Barbu și ale Catrinei Poenaru. Sunt mândria oamenilor de aici.
Povestea Culei Barbu Poenaru, monument istoric de categoria A, începe în 1764, când a demarat ridicarea ei. Un incendiu i-a mistuit etajul construit din lemn, iar astăzi doar o cameră și un hol mai amintesc de vechea culă.
„Faptul că există se datorează consiliului local, care cu ani în urmă a avut ideea de a construi în jurul acestei cule o școală. Acest lucru nu a făcut decât să păstreze practic în picioare vechea construcție. Este un monument istoric, care încă așteaptă să fie introdus într-un program de restaurare“, a spus directorul Școlii Gimnaziale „Gheorghe Pleșa“ din Almăj, Petre Milcu.
În camera cu tavan înalt a culei, de sub varul alb-gălbui se văd câteva picturi. Este un ansamblu de medalioane cu motive laice, din fabulele lui Esop, un lucru rar întâlnit într-o culă.
„Folclorul local spune că pe vremea comuniștilor camera a fost văruită. Reprezentau motive laice și nu erau pe placul lor. Varul le-a păstrat însă intacte. Probabil într-o zi vor fi scoase la lumină și puse în valoare“, speră directorul unității de învățământ.
Până când monumentul va fi inclus într-un circuit al culelor din Oltenia, s-a încercat încropirea unui muzeu. Pe câteva mese sunt așezate câteva bucăți de ceramică ale unor vechi vase ce au fost descoperite în cele două situri arheologice, aflate pe raza localității. Le stau alături obiecte ce aparțin tradiției populare: piese de la războiul de țesut, fier de călcat cu cărbuni, câteva unelte folosite altădată în agricultură, măsuri utilizate în băcănii odinioară.
Peste drum de culă, Biserica „Sfinții Voievozi“, alt loc plin de istorie, își spune povestea din 1787, anul ctitoriei. Locașul de cult religios ridicat tot de Barbu Poenaru l-a încântat cândva și pe Nicolae Iorga, care nota: „Mai departe decât Ișalnița, tot pe muchia dealului din dreapta care închide zarea, se ivește biserica de la Almăgiu cu înfățișarea veche“.
Din anul ctitoriei, același clopot vechi, ce păstrează inscripția: „Acest clopot l-a făcut Barbu Poenaru și Catrina Poenăreasa“, cheamă oamenii la închinăciune. Aici te încântă picturile ce abundă în scene din Vechiul și Noul Testament. Printre ele, și un tablou votiv, printre puținele din țară, realizat în 1789, reprezentându-l pe domnitorul Nicolae Mavrogheni.
Pisania care se află deasupra ușilor de la intrare săpată în piatră cu litere chilirice stă mărturie vechimii acestor locuri. De asemenea, la loc de cinste, în fața bisericii sunt așezate câteva pietre șlefuite și sculptate, ce datează din 1787, anul zidirii bisericii cu hramul Sfinții Voievozi și Sfântul Ierarh Nicolae, ce au fost folosite ca toc de ușă și de fereastră, și care au fost înlocuite în 1929.
Momentul bilanțului și al planurilor de viitor
Oamenii locului se mândresc cu istoria lor, iar astăzi, când încearcă să construiască viitorul, au grijă să se uite și la ce au făcut străbunii lor și să le urmeze exemplul. Lucrurile s-au schimbat, însă nu așa cum și-ar fi dorit uneori. Bani sunt acum mai puțini, iar nevoile parcă mai mari. La început de an, se face bilanțul și se întocmesc planuri noi.
„Sperăm să fie un an mult mai bun decât precedenții. Avem multe lucruri pe care ni le-am propus, în mare parte le-am rezolvat, altele urmează să le rezolvăm în 2015. În 2014, am reușit să finalizăm alimentarea cu apă a celor patru sate ale comunei. Din vară am cedat-o Companiei de Apă, care a devenit administratorul acestei investiții. De asemenea, am mai asfaltat 540 de metri dintr-un drum lateral din satul de reședință Almăj. Intenționăm ca în acest an să rezolvăm și alte drumuri laterale care au nevoie de asfaltare. Mai avem de lucru și la școli. Modificarea acoperișului la unitatea de învățământ de la Șitoaia și un teren de minifotbal, de activități sportive, pentru că nu avem unul, pe care intenționăm să-l realizăm la școala de centru la Almăj, sunt lucrurile care trebuie rezolvate în 2015. Avem de făcut și un sistem de semnalizare la nivel de trecere cu calea ferată la Șitoaia. Nu am reușit să-l facem din cauza lipsei de fonduri. Este o sumă destul de mare, pe care nu o putem acoperi. El este necesar, pentru că e trafic destul de mare pe raza comunei noastre. Cei din comuna Almăj au câte două, trei mașini. Ei asigură aprovizionarea cu produse în piețele din Craiova și trec pe la Șitoaia, care e intens circulată și feroviar. Este un risc foarte mare de accident și nu am vrea să luăm o hotărâre de finanțare după ce se întâmplă o tragedie. Nu dorim așa ceva. Este necesară semnalizarea zonei“, sunt câteva dintre planurile pe care ni le dezvăluie viceprimarul comunei Almăj, Aurică Tălăban.
Se are în vedere în acest nou an și îmbunătățirea sistemului de iluminat stradal, tot astfel cum edilii se gândesc să finalizeze executarea unor canale de scurgere pentru a evita inundațiile, dată fiind zona colinară în care este așezată comuna.
Cu trenul la oraș
Nevoile oamenilor sunt multe, iar nemulțumirile nu întârzie să apară. O sesizare venită pe adresa redacției Gazetei de Sud atrăgea atenția asupra lipsei iluminatului public la punctul de oprire de cale ferată din satul Bogea, comuna Almăj, dar și a lipsei asfaltării drumului ce leagă această zonă de localitate.
Deși stația pentru microbuze se afla la drum, „la asfalt“, cum spun localnicii, elevii care merg la liceele craiovene și unii localnici preferă să vină cu trenul în Bănie. Costul biletului este mai mic. Drumul care nu este asfaltat și lipsa luminii le creează neplăceri, așa că au încercat să caute soluții la Primăria Almăj. Răspunsul viceprimarului nu a întârziat să apară. „Acest punct de oprire a fost creat în momentul în care serele aveau 2.000-3.000 de angajați. Vremurile acelea au apus. Am reușit să-l păstrăm, pentru că elevii care își continuă activitatea de instruire la licee și facultăți din Craiova îl mai folosesc. Punctul de oprire nu este al comunității, este al CFR, care nu a făcut investiții acolo. Noi nu avem cum să-l alimentăm cu energie electrică, pentru că distanța de la comună până acolo e destul de mare și, în condițiile în care nu există case de bilete, cetățenii folosesc rar trenurile. Este o porțiune de 200 de metri care nu este asfaltată și care face legătura cu satul Bogea. În schimb, există o alee asfaltată care duce de la punctul de oprire al trenului la drumul asfaltat. Aleea am pietruit-o, am amenajat-o, deși nu sunt perspective optimiste în ceea ce privește menținerea acelui punct de oprire al trenului. Noi am primit o adresă prin care suntem avertizați că o să se desființeze punctul acesta de oprire“, a precizat viceprimarul comunei Almăj, Aurică Tălăban.
Până atunci, tinerii folosesc trenul pentru a ajunge la Craiova. „Luăm bilet de la controlor și, dacă nu îl întâlnim, vă dați seama că nu îl căutăm. Și în privința timpului suntem avantajați dacă luăm trenul. În 20 de minute suntem la Craiova, în timp ce cu microbuzul facem ceva mai mult, puțin peste 30 de minute“, ne dezvăluie unul dintre navetiști.
Trenul oprește la 12.00 fix, așa cum ne informaseră tinerii locului. Urcă în cele două vagoane în grabă. Un fluier al controlorului și trenul se pune în mișcare. Comuna Almăj rămâne în urmă, cu bune și rele.
