Apreciatul pictor Vasile Buz, aflat pe „podiumul“ pictorilor patriarhi craioveni, și-a sărbătorit pe 1 ianuarie ziua onomastică, iar mâine împlineşte 80 de ani. Întrebat cum îşi va aniversa ziua de naştere, maestrul Vasile Buz a spus: „A fost Sfântul Vasile, acum e ziua mea de naştere, evenimente normale pentru oameni… Am ajuns la 80 de ani, o vârstă, zic unii, frumoasă… E, într-adevăr, un moment binecuvântat deoarece sunt încă întreg la minte și suflet. Lucrez, adică sunt în activitate, de 50 de ani. Şi sper să mai pot continua ceea ce am făcut și până acum… Cum îmi sărbătoresc ziua de naştere, ce manifestări omagiale vor fi cu acest eveniment? Nu mă interesează nici o manifestare… Nu-mi plac tămâierile! Când am avut 40, 50, 60 de ani a fost o altă discuţie, având o altă vârstă. Este momentul când singur trebuie să mă întreb dacă m-am străduit suficient să pot spune că voi lăsa un modest semn în urma mea. Numai vârsta nu poate constitui o aniversare sărbătorească fără să fim copleşiţi de o anume meditaţie… Cu câteva zile înainte de împlinirea vârstei de 80 de ani, maestrul Corneliu Baba a publicat în România Literară (din 13 noiembrie 1986) un material inedit, intitulat «Însemnări de octogenar», din care citez: «Înconjurat la 80 de ani de singurătate, înclinat printr-o lege a vârstei spre meditaţie şi tăcere, am întâmpinat bătrâneţea la acelaşi vechi şevalet cu paleta pe care se confruntă de o viaţă lumina şi umbra în tainice şi nesfârşite amestecuri de culori». Nu mă compar cu marele și inegalabilul pictor Corneliu Baba, dar am citat din gândurile Domniei sale deoarece, ca octogenar, am şi eu aceleaşi gânduri de singurătate, de meditaţie…“.
Cine este Vasile Buz
Născut la 14 ianuarie 1935, în localitatea Storojineţ, Cernăuţi, pictorul Vasile Buz a urmat cursurile Liceului de Arte Plastice din Bucureşti, iar în 1963 a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din Bucureşti, Secţia de scenografie, avându-i ca profesori la pictură pe Adam Bălţatu şi Catul Bogdan, iar la scenografie pe Al. Brătăşanu. După absolvire, a fost repartizat ca pictor-scenograf la Teatrul Naţional din Craiova (1963-1999), unde a realizat decorurile a peste 100 de spectacole de teatru. În 1967 a făcut prima expoziţie de pictură pe sticlă cu 42 de lucrări. Tot în 1967, a devenit membru al Uniunii Artiştilor Plastici (UAP) din România. A fost mulţi ani în biroul conducerii filialei Craiova a UAP, iar în perioada 1992 – 1996 a fost preşedintele acesteia. Începând cu 1997, a fost câţiva ani conferenţiar universitar în cadrul Departamentului de Teatru de la Universitatea din Craiova. În afară de scenografia a peste 100 de spectacole ale Naţionalului din Craiova, Vasile Buz a lucrat mii de tablouri. Începând cu 1963, Vasile Buz a expus în saloanele judeţene, interjudeţene şi la saloanele naţionale. După 1989, a avut expoziţii personale în Olanda şi a participat la diverse tabere de creaţie plastică naţionale, precum şi la Tabăra Internaţională de pictură de la Subotica (1997), finalizată cu două expoziţii, la Subotica şi Belgrad. Are lucrări au fost achiziţionate de muzee din România, dar se regăsesc şi în colecţii personale din SUA, Anglia, Australia, Grecia, Canada, Coreea de Sud, Elveţia, Franţa, Germania, India, Italia, Japonia, Liban, Norvegia, Olanda şi altele.
A fost distins cu multe premii, mai semnificative fiind: Medalia „Meritul Cultural“, clasa III-a, acordată de preşedintele şi Guvernul României (în 2004), Diploma „Comanderia Cavalerilor Ospitalieri ai Ordinului Suveran al Sf. Ioan de Ierusalim“ – Cavaleri de Malta (în 2008 pentru întreaga activitate) şi Diploma de Excelenţă acordată de Prefectura Dolj (în 2010).
