Zăpada până la streaşina casei a rămas doar în povestirile bunicilor noştri. Fiecare an care trece aduce temperaturi din ce în ce mai ridicate. Cum va fi vremea în această iarnă, vom avea sau nu zăpadă şi când va veni primăvara sunt doar câteva dintre întrebările la care vom încerca să găsim răspuns de la meteorologul Ion Marinică, doctor cercetător ştiinţific gradul II la Centrul de Meteorologie Oltenia.
De ani de zile, meteorologii avertizează că iernile grele vor deveni o amintire. Încălzirea globală va face ca zilele cu temperaturi extrem de scăzute să fie adevărate rarităţi. Clima temperat-continentală din România îşi va schimba consistent parametrii, susţin specialiştii, verile din ţara noastră vor deveni din ce în ce mai calde, cu frecvente valuri de caniculă şi secetă, dar şi cu episoade de ploi torenţiale ce vor provoca inundaţii. S-a încheiat 2014, an care, din punct de vedere meteorologic, este considerat unul dintre cei mai calzi, potrivit datelor NASA. „La nivelul Europei, lucrurile nu au stat aşa, a fost un an excesiv de ploios. În România am avut 23 de intervale cu ploi excepţional de torenţiale, în care au apărut inundaţii şi fenomene asociate acestor ploi. În 2005, o singură staţie din arealul de câmpie al României, şi anume Craiova, a înregistrat valori de peste 1.000 litri/metru pătrat, mai precis, 1.081 litri/metru pătrat, în condiţiile în care în secolul trecut abia depăşise 746 litri/metru pătrat. Astfel, 2014 a surclasat anul 2005 din punct de vedere al precipitaţiilor. Până la sfârşitul anului 2014, cantitatea maximă anuală înregistrată în Oltenia era de 1.400 litri/metru pătrat în localitatea Apa Neagră din Gorj, iar acum este undeva peste 1.500 de litri pe metru pătrat“, a spus Ion Marinică.
Sunt cartiere în Craiova în care pânza freatică este îmbibată cu apă
În multe localităţi din ţară, cât şi din judeţul Dolj, locuitorii se confruntă cu o situaţie alarmantă: apa izvorăşte din pământ, inundând beciurile gospodăriilor, iar luciul apei din fântâni a ajuns la suprafaţă şi nu se mai poate bea. „Este explicabil ce se întâmplă, cu atât mai mult cu cât ploile în zona noastră au început încă din septembrie 2013 şi au continuat pe parcursul anului 2014. Cu toate că circulaţiile atmosferice dau semne că aceste perioade ploioase s-ar opri, oricând pot reveni. În situaţii de cantităţi mari de precipitaţii, straturile freatice sunt pline, straturile cu nisip uscat se umplu cu apă. Se creează astfel o presiune destul de mare, iar straturile freatice, fiind pline de apă, urcă de-a lungul reliefului pe dealuri şi în partea de jos a văilor şi creează o presiune extrem de mare. Aşadar, apa iese din stratul freatic la suprafaţă. Problema este că nici nu ai unde să o dai, stratul freatic rămâne plin şi alimentează încontinuu. Astfel de situaţii se întâlnesc şi în Craiova, în cartierele Catargiu şi Brestei, unde, dacă introducem o cazma în pământ, apa iese la suprafaţă“, a adăugat Ion Marinică.
Cum va fi vremea în perioada următoare?
Estimările sezoniere sunt realizate de Centrul European pentru prognoze pe medie durată de la Reading, Anglia. Distribuţia temperaturilor medii lunare, precum şi distribuţia cantităţilor lunare de precipitaţii sunt estimate. Începând cu luna august 2014, perioada climatică de referinţă este 1981-2010, conform recomandărilor Organizaţiei Meteorologice Mondiale. „Până la sfârşitul lunii martie, valorile termice vor fi apropiate de normal. În ianuarie, temperatura medie lunară a aerului va avea valori peste mediile climatologice în sudul, sud-estul şi vestul ţării, iar în restul teritoriului valorile termice vor fi apropiate de normal. Media multianuală lunară este de minus 2,1 grade Celsius. Am avut deja în luna ianuarie temperaturi de 16 grade Celsius. Vom mai avea astfel de zile cu temperaturi ridicate în acest început de an. Vom avea însă şi scurte perioade de vreme rece sau extrem de rece. Sâmbătă, 17 ianuarie, va fi o zi frumoasă, cu vânt slab, până la moderat, cu temperaturi cuprinse în intervalul 3-8 grade Celsius, care pot ajunge însă chiar şi până la 12 grade. La fel şi duminică, vom avea temperaturi ce pot atinge 12, chiar 14 grade Celsius. De luni însă, aşteptăm o răcire a vremii şi precipitaţii sub toate formele: ploaie, lapoviţă şi ninsoare. Ne aşteptăm însă la ninsori în intervalul 22 – 23 ianuarie. Începând cu această dată se va instala şi gerul. După calendarul vechi, Boboteaza cădea în jurul acestei date, iar credinţa populară spunea să ne aşteptăm la ger de crapă pietrele“, a povestit meteorologul craiovean. Estimările meteo realizate la nivel naţional arată că temperatura medie lunară a aerului în februarie va avea valori sub mediile climatologice în zonele nordice şi centrale, local în sud-estul ţării, valorile termice vor fi mai ridicate decât mediile, iar în restul regiunilor vor fi normale.
Defrişările au dus la viiturile din Novaci şi Olăneşti
Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeței Pământului a crescut în ultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C. Există diverse explicații asupra cauzelor procesului de încălzire, opinia dominantă fiind că încălzirea este cauzată de activitatea umană, în special prin eliberarea de dioxid de carbon în atmosferă prin arderea de combustibili fosili. „Păduri întregi au fost defrişate. Datorită pădurilor aveam ploi atunci când vremea era extrem de călduroasă. În 40 de ani de când sunt meteorolog, anul trecut a fost pentru prima dată când zona Novaci a fost inundată. Digurile au cedat, iar mai multe case şi gospodării au fost inundate. Hărţile de risc dădeau probabilitate foarte mică de inundaţii în aceste zone. Acum însă, din cauza desfrişărilor făcute, pământul a devenit liber de pădure, ploile torenţiale au curs pe versanţi, au antrenat crengi, copaci, bolovani, iar viitura a avut o putere de eroziune foarte mare. Toate aceste defrişări au dus la încălzirea şi mai mult a aerului. Este crunt, dar adevărat. Factorul uman a lovit în mediul înconjurător. Aşa am ajuns ca tot anul trecut să avem inundaţii şi în Olăneşti. Eroziunea apei a doborât case. Am ajuns deja la o depăşire cu aproape 0,75 de grade, ne vom apropia de 1,3 grade, chiar 1,4 peste medie. Ultimii 20 de ani ne-au adus deja în premieră manifestări meteorologice cu care România nu se mai întâlnise: tornada de la Făcăieni, când în doar câteva minute au murit oameni, alţii au fost grav răniţi, locuinţele au fost distruse parţial sau chiar în totalitate. Tornadele au început să apară în Bărăgan şi Dobrogea, locul de întâlnire a fronturilor atmosferice“, a explicat Ion Marinică.
Un interviu în exclusivitate cu Ion Marinică, meteorolog, doctor cercetător ştiinţific gradul II la Centrul de Meteorologie Oltenia, îl puteţi asculta sâmbătă, 17 ianuarie, de la ora 16.00, la Radio Sud, pe frecvenţa 97,4 FM.
