Zeci de locuinţe din comuna Vârvoru de Jos sunt afectate de igrasia care a pătruns adânc în pereţi şi de apa care erodează pe zi ce trece temeliile caselor. Bucăţi de tencuială au început să cadă, iar curţile sunt pline de nămol. Tot ce au plantat oamenii în grădini a putrezit, iar viţa-de-vie şi copacii s-au uscat. Din cauza precipitaţiilor din ultimul an, solul este suprasaturat, iar acum apa izvorăşte din pământ. Chiar şi pe străzi, unde asfaltul este spart, apa iese la suprafaţă. Oamenii susţin că au ajuns în această situaţie din cauza lacului ce trece prin spatele gospodăriilor, care nu a mai fost decolmatat de zeci de ani pentru a fi curățat, la fel și canalul de scurgere subteran, care e plin de mizerie. Sătenii nu-şi mai găsesc liniştea, trăiesc cu teama că, odată cu căderea de noi precipitaţii, vor fi inundaţi. O breşă în digul lacului ar fi de ajuns pentru ca satele să ajungă sub ape.
La sediul redacţiei Gazetei de Sud s-au prezentat, la sfârşitul săptămânii trecute, mai mulţi locuitori din comuna doljeană Vârvoru de Jos, care ne-au solicitat sprijinul. În sesizarea semnată de 65 de locuitori se specifica faptul că este nevoie de intervenţie rapidă în acea zonă pentru a limita pericolul revărsării apei în curţile şi casele lor, „ca urmare a creşterii debitului râului Desnăţui şi implicit al apei din Lacul Fântânele. Debitul râului a făcut ca nivelul apei adunate în incinta digului împrejmuitor să ajungă la cote critice, îngrijorătoare, acest fapt generând infiltraţii în gospodării şi în fântâni. Situaţia expusă este cauzată de presiunea exercitată de apa acumulată în incinta digului care, potrivit principiului vaselor comunicante, se revarsă în gospodării, fântâni, pivniţe. Apa din fântâni nu se mai poate consuma“. Acestea sunt doar câteva dintre lucrurile prezentate în plângerea primită.
„Ni se vor îmbolnăvi copiii de la atâta nămol și igrasie“
Aflată la doar 20 de kilometri de Craiova, comuna Vârvoru de Jos este situată într-o zonă de dealuri extrem de frumoasă și foarte căutată de cei care doresc să-și construiască o casă unde să-și petreacă weekendurile și vacanțele. Lacul din localitate, pădurile, versanții ar trebui să fie o mină de aur pentru săteni, însă în realitate nu este nici pe departe așa. Precipitațiile abundente din 2014 le-au transformat viața în calvar. Pentru sătenii din Ciutura și Vârvor, iarna aceasta este una dintre cele mai grele pe care le-au trăit. S-au trezit cu apa izvorând din pământ, beciurile caselor sunt inundate, iar infiltrațiile le-au pătruns în pereții locuințelor. Curțile și grădinile sunt pline de nămoale, iar apa din fântâni nu se mai poate bea. Unii săteni au săpat în grădini șanțuri adânci ca să se scurgă apa, să nu ajungă în case. Fie că au casa în vale sau în deal, toți se confruntă cu astfel de probleme.
Familia Pârvu are patru copilași, iar în luna februarie așteaptă venirea pe lume a celui de-al cincilea. Trăiesc în condiții greu de imaginat. Abia poți să pășești în ograda lor, care este plină de nămoale și bălți. Din cauza infiltrațiilor, acești oameni riscă să rămână și fără locuință. Apa a pătruns deja adânc în temelia casei, iar în camera în care dorm copiii împreună cu părinții, singura încălzită, cad bucăți de tencuială. „Ni se vor îmbolnăvi copiii de la atâta nămol și igrasie. Ca să îi scot din casă să îi duc la grădiniță îi iau în brațe pentru că ei nu au suficientă putere să meargă prin nămoalele ăstea. Au căzut de nenumărate ori în mocirlă. Trăiesc cu frică să nu ne cadă casa. Izvoare ies de peste tot din pământ și au făcut șanțuri prin spatele casei…“, a povestit bărbatul.
„Digul de protecție e din 1967, din câte știu, însă nimeni nu a venit să îl întrețină“
Cu aceeași groază trăiește și Maria Tudor. Toată viața a muncit, iar din cauza apelor și-a mai văzut averea doborâtă de două ori la pământ. A luat-o de la zero, așa cum face orice om muncitor, iar în urmă cu șase ani a construit o nouă locuință. Cu sacrificii mari, cu bani luați împrumut din bancă şi cu sprijin de la cei dragi. „Nu m-a despăgubit nimeni niciodată că am avut casele distruse. Aveam aproape 10.000 de lei strânși pe care voiam să îi țin pentru când oi muri ca să aibă copiii pentru cele necesare, însă am fost nevoită să îi bag în casa asta. M-au ajutat și ei foarte mult pentru că altfel nu aș fi reușit. Uitați-vă acum, în casa fiului meu beciul e plin de apă, pereții plini de igrasie, iar noua mea casă e deja plină de igrasie. Nimeni nu se gândește la noi. Totul ni se trage de la lacul ăsta ce trece prin sat (Lacul Fântânele – n.r.), râul Desnățui și canalul de scurgere pe care nu le îngrijește nimeni. Ăsta era și rolul canalului, să preia toată apa din izvoare, însă dacă e neîngrijit, apa băltește permanent… Digul de protecție e din 1967, din câte știu, însă nimeni nu a venit să îl întrețină. Floarea lui Ionel spune că a văzut cum vin oameni din alte sate cu căruțele și fură dalele de la baza digului… Ne va paște o nouă nenorocire. Ultima am trăit-o în 2005, când au fost inundații pe toată Valea Dunării. Lacurile erau pline de apă. A avut loc o pană de curent, apa din lac a trecut peste digul de protecție, a intrat în stația care pompa apa, a ars motoarele și astfel apa a ajuns în curțile noastre“, a povestit Maria Tudor.
Marin Streche trăiește în satul Ciutura de peste patru decenii. „Nu am văzut în atâția ani atâta apă care nu vine de pe versanți, ci izvorăște din pământ. E suficient să bagi jumătate de cazma în pământ că apa iese la suprafață… Și prin asfalt a început să iasă apa… Suntem oameni simpli, însă realizăm că nimănui nu îi pasă de situația în care trăim noi. Sunt interese mari la mijloc. Pentru a scăpa de nenorocire, lacul ar trebui decolmatat, digul reamenajat, canalul de scurgere curățat. Dar cine să facă așa ceva? Lacul Fântânele e concesionat și normal că proprietarului nu îi convine să îi moară peștele, cei de la primărie spun că lacul și digul nu e al lor, iar noi suntem la mijloc și vedem cum locuințele se distrug…“, a spus bărbatul.
spune că situația din comună este extrem de gravă (FOTO: Claudiu Tudor)
Primarul comunei Vârvorul de Jos, Nicu Tabacu, spune că situația din comună este extrem de gravă, iar rezolvarea problemei este destul de complicată. De aproape zece ani reprezentanții primăriei luptă pentru a intra în posesia Lacului Fântânele, lucru pe care l-au reușit în decembrie 2012. Consiliul Local Vârvoru de Jos a obţinut o sentinţă definitivă şi irevocabilă conform căreia lacul trebuia înapoiat comunităţii. Numai că, între timp, lacul a fost întabulat în 2013 de Apele Bazinale Jiu pe baza unei hotărâri de guvern. În plus, balta este concesionată pe 49 de ani unei firme private.
ABA Jiu: Precipitațiile abundente sunt de vină
Cei de la ABA Jiu dau vina pe precipitațiile crescute din ultima perioadă pentru problemele din zonă. Aceștia au precizat că Acumularea Fântânele (lacul de acumulare, barajul şi digurile de contur) aparţine statului român şi este dată în administrare Administraţiei Naţionale Apele Române – Administraţia Bazinală Apă Jiu conform unei hotărârii de guvern cu inventarul public al statului şi legii apelor. „Precipitațiile abundente căzute la începutul lunii decembrie 2014 în bazinele hidrografice ale pârâului Desnățui și pârâului Terpezița, care alimentează Acumularea Fântânele, au determinat creșteri semnificative ale nivelului apei și a volumului acumulat în lac. Viiturile formate pe cele două cursuri de apă au fost atenuate de lacul de acumulare, fiind apărate de inundații localitățile din aval.
Menționăm că, la începutul perioadei cu precipitații din luna decembrie, nivelul în lac s-a situat sub nivelul normal de retenție, lacul fiind pregătit în vederea preluării unor eventuale viituri. Precipitațiile căzute au generat viituri care au dus la o creștere de 420 cm a nivelului apei, aceasta însemnând un volum acumulat de 16,5 milioane mc la începutul lunii decembrie 2014.
În toată perioada, golirea de fund a barajului a fost deschisă complet, însă creșterea nivelului apei a fost determinată de diferența mare dintre debitul aferent în lac și debitul defluent. După înregistrarea nivelului maxim în data de 12 decembrie 2014, nivelul apei în lacul de acumulare a scăzut în fiecare zi, ajungând în data de 7.01.2015 cu 130 cm mai mic față de maximul înregistrat“, a precizat Camelia Bărbuţu, purtător de cuvânt ABA Jiu.
Potrivit reprezentanților ABA Jiu, pentru situațiile în care există exces de apă în rigola de colectare adiacentă digului de contur a lacului Fântânele este necesară punerea în funcțiune a stației de desecare de la Ciutura prin solicitarea Consiliului Local Vârvoru de Jos la ANIF Dolj.
„Menționăm că Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj exploatează Acumularea Fântânele în conformitate cu prevederile Regulamentului de Exploatare, ținând cont și de faptul că aceasta funcționează în sistem integrat, sincronizat cu Polderul Bistreț. Temperaturile ridicate înregistrate în ultima perioadă au dus la topirea zăpezii, fenomen care a determinat creșterea debitelor pârâurilor Desnățui și Terpezița, care alimentează lacul Fântânele, având ca efect creșterea nivelului apei în lac cu 33 cm. În data de 14.01 2015 s-a luat măsura de a mări debitul evacuat din lacul Fântânele în scopul unei scăderi cât mai rapide a nivelului, posibilitate creată ca urmare a punerii în funcțiune a pompelor de la stațiile Mălăieni și Nedeia, pentru scăderea nivelului apei în Polderul Bistreț. Subliniem că, în prezent și în perioada următoare, nivelul apei în Lacul Fântânele va avea o scădere zilnică, până la o cotă situată sub nivelul de retenție, astfel încât să se refacă capacitatea de atenuare a undelor de viitură. Precizăm și faptul că prin Hotarârea Comitetului Județean pentru Situații de Urgență a județului Dolj, din data de 13.01.2015, s-a dispus punerea în funcțiune a Stației de Pompare – Desecare de la Ciutura în scopul eliminării excedentului de apă din zonă“, au precizat reprezentanții ABA Jiu.
