O sabie cu teacă îndoită ritualic, o lamă de ras din antichitate, un vârf de lance folosită de pedestrași, un cuțit, două vârfuri de suliță, apanajul războinicilor călare, și alte trei piese de acum 2200 de ani au fost descoperite de un deținător autorizat de detector de metale în localitatea Desa, județul Dolj.
Pe 14 ianuarie, o persoană autorizată să dețină detector de metale din localitatea Desa, județul Dolj, a anunțat Direcția Județeană de Cultură Dolj și Inspectoratul Județean de Poliție, Departamentul Poliția de Patrimoniu, că a făcut o descoperire importantă undeva în vecinătatea localității Desa, la aproximativ patru kilometri. Experții sosiți la fața locului au ajuns la concluzia că era vorba de câteva arme din fier din inventarul funerar a două morminte de războinici de acum 2200 de ani. „Este vorba de morminte celtice. În literatura de specialitate se folosește denumirea de celți, dar se pare că populația care a deținut aceste arme e o mixtură etnică cu indivizi aparţinând triburilor scordiscilor (celți), tribalilor şi dacilor. Armamentul din cele două morminte este foarte interesant. Într-un mormânt s-au găsit un cuțit, un vârf de lance și o sabie îndoite ritual, plus o lamă folosită pentru bărbierit. În al doilea mormânt au fost găsite două vârfuri de suliță tot din aceeași vreme.
Ca datare, piesele se încadrează în perioada cuprinsă între sfârșitul secolului III a Chr. și mijlocul secolului II a. Chr. Au o vechime de aproximativ 2200 de ani“, a precizat managerul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.
Descoperiri importante
Astfel de piese aparținând culturii celtice din perioada premergătoare lui Burebista erau foarte puțin cunoscute în urmă cu doi, trei ani, când au început să fie făcute descoperiri pe șantierul arheologic de la Desa. „În perioada interbelică și în cursul celui de-al Doilea Război Mondial, reputatul savant C.S. Nicolaescu Plopșor a găsit mai multe piese de acest gen în zona de S-V a Olteniei. Au fost însă semnalări de descoperiri izolate. Misterul lor constă în faptul că mormintele se află la distanțe mari unul de celălalt. Chiar și în cazul celor două morminte descoperite la începutul lunii ianuarie la aproximativ șase kilometri de siturile de la Castravița, localitatea Desa, unde Muzeul Olteniei desfășoară săpături arheologice de mai bine de 15 ani, distanța este de aproximativ cinci metri. Plopșor, când a găsit piesele în vremea interbelică s-a dus, a verificat locul descoperirii și imediata lui vecinătate. Nu a mai găsit nimic. A crezut că sunt descoperiri izolate. De fapt, în realitate avem de a face cu adevărate cimitire de războinici. E vorba de un fel de aristocrație tribală din vremea scordiscilor. Acesta este numele tribului celtic care a locuit în această zonă“, a mai precizat Florin Ridiche.
Interesantă nu este numai starea foarte bună de conservare a pieselor de armament găsite, dar și ritualul de incinerare specific acestei culturi celtice, ieșite la iveală odată cu descoperirea mormintelor. Ca și în cazul celor nouă morminte scoase la suprafață în urma săpăturilor arheologice în siturile de la Castravița, localitatea Desa, și în aceste ultime morminte se aflau oase incinerate alături de inventarul metalic. „Războinicii uciși în timpul luptei erau arși, așa cum am constatat în urma analizelor de oase. Erau incinerați pe un rug format din papură. Incinerarea în vremea respectivă nu ducea la transformarea cadavrelor în cenușă, așa cum se întâmplă astăzi. Rămâneau mici așchii de oase. Papura este planta care reușește să dezvolte o temperatură foarte mare de incinerare pe o perioadă scurtă de timp, mult mai mare decât lemnul. Așa se face că și armele alături de care războinicul era incinerat se află în stare foarte bună. Trecând prin focul incinerării au căpătat o formă de călire a metalului care a dus la buna lui conservare. Ele sunt confecționate din fier. Se știe din scrierile antice că războinicii celți în urma unei bătălii își îndreptau săbiile pe genunchi, după ce le foloseau. Cu siguranță, acesta este și motivul pentru care sabia s-a putut îndoi în teacă așa de ușor“, a mai precizat managerul Muzeului Olteniei.
Piesele descoperite, de mare importanță pentru patrimoniul local, sunt extrem de rare. În prezent, Muzeul Olteniei este singurul muzeu din țară care posedă un astfel de inventar funerar, dat fiind faptul că ele au aparținut unei populații care a locuit în N-V Bulgariei și S-V Olteniei.
Conform procedurilor legale, Muzeul Olteniei, custodele descoperirii, va conserva piesele până la rezultatul expertizei. „Zona în care au fost descoperite mormintele va căpăta satut de sit protejat pe o perioadă de 12 luni, timp în care noi suntem obligați de lege să facem săpături arheologice de verificare. Vom extinde cercetările de la Desa în cursul lunii august și în acest nou punct arheologic. Piesele urmează să fie evaluate în termen de 18 luni. În prezent, nici orientativ nu vă pot spune cât valorează, dar ceea ce pot spune cu siguranță este faptul că sunt extrem de rare“, a conchis managerul Muzeului Olteniei.
