Răsturnare spectaculoasă de situație în scandalul creat de primarul Craiovei la Direcția pentru Evidența Persoanelor. Fosta directoare a instituției, Camelia Nicola, dată afară pe motiv că un angajat a pierdut o mapă de corespondență, a câștigat definitiv procesul intentat instituției primarului și urmează să fie reintegrată pe post și să primească salariile restante de zeci de mii de lei pentru perioada cât nu a lucrat. Atât judecătorii de la Tribunalul Dolj, cât și cei de la Curtea de Apel Pitești, acolo unde a fost strămutat procesul, au considerat că primăria a greșit când a concediat-o pe Nicola. În locul ei, Olguța Vasilescu a adus-o pe Madlen Voicinovschi printr-o metodă controversată despre care GdS a scris la vremea respectivă: a transformat Serviciul de Evidență a Persoanelor din subordinea Consiliului Local în direcție aflată în aparatul de specialitate al primarului, fără avizul direcției de specialitate de la București din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Astfel de manevre au fost folosite cu succes în mai toate instituțiile care au dat afară oameni. Raționamentul era simplu. Chiar dacă ar fi câștigat procesul, concediatul nu mai putea fi reîncadrat, deoarece se reorganizase instituția la care lucrase. În cazul Nicola versus Vasilescu, judecătorii au eliminat acest inconvenient și au obligat-o pe primăriță să o angajeze pe fosta directoare la conducerea noii structuri. Iar Vasilescu a spus că se va conforma deciziei judecătorești. Întrebarea este din banii cui se vor plăti salariile restante ale Cameliei Nicola? Ai primarului și Comisiei de Disciplină care a propus concedierea sau ai tuturor craiovenilor?
Pe scurt, povestea scandalului de la Direcția de Evidență a Persoanelor este următoarea. Odată cu venirea în fruntea primăriei în iunie 2012, Olguța Vasilescu a procedat ca majoritatea șefilor noi, și anume a încercat să scape de angajații „moșteniți“ de la fosta administrație. Mulți au plecat de bunăvoie, conștienți că primarul le va face zile fripte, alții s-au încăpățânat să rămână. Camelia Nicola face parte din ultima categorie. Un eveniment petrecut la sfârșitul anului 2012 avea să-i dea motive primarului să înceapă procedura de debarcare din funcție. Un angajat al Direcției de Evidență a Persoanelor Craiova a plecat la primărie să depună mapa de corespondență care conținea mai multe documente. A lăsat mapa la Registratura primăriei și a plecat fără să i se semneze și înmâneze borderoul de corespondență. Ghinion. Mapa a dispărut și, odată cu ea, și documentele. Directoare la acea vreme a Direcției, Nicola a dispus refacerea documentelor cu aviz de la forul superior de la București și a sancționat mai mulți subordonați. Asta nu a scăpat-o însă de problemele care aveau să urmeze. A intrat în vizorul Comisiei de Disciplină, care, pornind de la acest incident, i-a găsit o mulțime de alte deficiențe, desființate însă de judecători. De exemplu, după cum se arată în sentința de la instanța de fond, Tribunalul Dolj, Comisia a întocmit un adevărat rechizitoriu pentru a o da afară pe Nicola. Enumerăm câteva dintre ele: încălcarea prevederilor legale referitoare la îndatoriri, întrucât nu au fost reglementate măsuri sau proceduri care să ducă la prevenirea actelor de stare civilă, nu a luat măsuri în vederea îmbunătățirii activității instituției în care își desfășoară activitatea, precum și a calității serviciilor oferite cetățenilor, neglijența repetată în rezolvarea lucrărilor, necorelarea atribuțiilor de serviciu ale personalului subordonat, manifestări care aduc atingere prestigiului instituției publice în care lucrează și autorității locale, aducând acuze primarului de atitudine abuzivă, deficiențe pe linie de management, nerespectarea procedurilor de lucru și a prevederilor legale în materie de stare civilă, crearea și menținerea unei stări de tensiune în colectivul de muncă. Camelia Nicola a respins toate aceste acuze, dar zarurile fuseseră aruncate. Printr-o dispoziție din 3 iunie 2013, primarul Olguța Vasilescu cerea destituirea sa din funcția de conducere începând cu data de 4 iunie. Ulterior, pe 5 iunie, primarul a mai dat o decizie prin care suspenda efectele primei decizii pe o perioadă de o săptămână, apoi, pe 10 iunie, a emis o altă dipoziție prin care Nicola își relua activitatea începând cu 11 iunie, dar tot în aceeași zi urma să-și producă efectele și dispoziția din 3 iunie, aceea de încetare a activității. Mai simplu spus, Cameliei Nicola i se întâmplau două lucruri pe baza dispoziției Olguței Vasilescu: își relua activitatea și își pierdea serviciul în aceeași zi.
Tribunalul Dolj o reangajează pe Nicola și îi dă toți banii înapoi
După parcurgerea pașilor legali, Nicola a contestat dispozițiile în instanță, iar procesul a început pe fond la Tribunalul Dolj în luna iulie 2013. În aceeași lună, primarul a propus, iar consiliul local a aprobat o hotărâre prin care Serviciul de Evidență a Persoanelor Craiova se transforma în direcție aflată în aparatul de specialitate al primarului. Transformarea s-a făcut fără avizul de la Direcția pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, instituţie centrală care funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Direcția de la București nu ar fi putut niciodată să dea acest aviz pentru că ar fi încălcat legea. La conducerea noii structuri înființate nelegal și care funcționează și în prezent a fost numită o apropiată a primarului, Madlen Voicinovschi, care a venit prin transfer de la Direcția Publică Comunitară de Evidență a Persoanelor Dolj din subordinea Consiliului Județean Dolj, instituția sub coordonarea căreia funcționează. Voicinovschi nu a putut fi până acum director plin, ci a funcționat doar prin delegare și note de serviciu, deoarece postul oferit de primar făcea obiectul unui proces în instanță.
Revenind la proces, Tribunalul Dolj i-a dat dreptate Cameliei Nicola. În ședința din 23 decembrie 2013, magistrații au hotărât să anuleze cele două dispoziții ale primarului Craiovei, să o oblige pe Olguța Vasilescu să o reîncadreze în funcția publică de conducere deținută anterior, dar nu oriunde, ci chiar în cadrul noii structuri create în luna iulie cu evitarea respectării legii. Judecătorul a mai decis ca Instituția Primarului să-i plătească drepturile salariale Cameliei Nicola, începând cu data de 8 aprilie 2013 până la momentul reîncadrării efective în funcție. Sentința a fost cu recurs.
Sancțiune disproporționată
În motivarea deciziei, magistrații au considerat, de exemplu, că acuzațiile primăriei de deficiențe organizatorice care ar fi dus la pierderea mapei sunt infirmate de actele depuse la dosar din care reiese că erau oameni abilitați să se ocupe de transportul documentelor. Legat de acuzațiile de manifestări care aduc atingere prestigiului instituției în care lucrează și la acuzele de abuz în serviciu pe care le-ar fi adus primarului, judecătorii au considerat că nu pot fi dovedite. La fel au judecat și în privința acuzațiilor de menținere a unui climat tensionat la serviciu. Legat de deficiențele de management, judecătorii spun că „nu este foarte clar de ce aceste erori materiale săvârșite de funcționari publici cu atribuții referitoare la întocmirea, transcrierea și eliberarea actelor de stare civilă ar fi direct imputabile reclamantei (Camelia Nicola – n.r.), iar pe de altă parte, respectivele erori, care în bună măsură pot fi justificate, ținând seama de volumul de muncă și de faptul că gradul de ocupare a posturilor a oscilat în jurul cifrei de 60%, astfel încât, în mod previzibil, pot apărea greșeli, nu pot justifica adoptarea unei sancțiuni atât de grave precum destituire din funcția publică de conducere și încetarea raporturilor de serviciu (…) În concluzie, chiar dacă există anumite disfuncționalități în activitatea SCPCEP (Evidența Persoanelor Craiova – n.r.) – imputabile reclamantei (Nicola – n.r) prin prisma funcției de conducere, sancțiunea destituirii (…) apare în mod evident ca disproporționată, de natură a rupe justul echilibru care trebuie să existe între interesul legitim al instituției pârâte (primarul – n.r.) ca SCPEP să funcționeze la parametri optimi și interesul reclamantei de a-i aplica o sancțiune proporțională cu gravitatea faptei“, se arată în motivarea sentinței de la Tribunalul Dolj. Extrapolând, pornind de la motivarea magistraților se înțelege de la sine că, de exemplu, primarul nu trebuie arestat doar pentru că un subordonat este arestat pentru o faptă de corupție sau că primarul nu trebuie sancționat dacă un subordonat face o boacănă la o licitație.
Curtea de Apel Pitești e de acord cu Tribunalul Dolj
Primarul Craiovei a făcut recurs la sentința Tribunalului Dolj, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Craiova. Nicola a solicitat însă Înaltei Curți de Casație și Justiție strămutarea procesului, deoarece din completul de judecată făcea parte o judecătoare al cărei soț era jurist la SC Piețe și Târguri SRL, societate deținută de Consiliul Local Craiova, și din cauză că soția directorului Direcției Juridice a Primăriei, cel care a propus destituirea din funcție, este și ea judecător. Un alt motiv a fost acela că primăria a refuzat să pună în executare sentința tribunalului, pe care Nicola a considerat-o executorie. Înalta Curte a acceptat motivele și a dispus mutarea procesului la Curtea de Apel Pitești, instanță care ieri a respins recursul primăriei.
Contactată telefonic, Olguţa Vasilescu a declarat: „Aplicăm hotărârea instanţei. Dacă s-a considerat că pierderea actelor unui cetăţean nu e neglijenţă în serviciu, ce să mai comentăm?“.
Povestea unei decizii nelegale
În iulie 2013, Consiliul Local Craiova a aprobat o hotărâre, nr. 411, prin care Serviciul Public Comunitar de Evidenţă a Persoanelor Craiova, cu personalitate juridică, aflat în subordinea consiliului local, a fost transformat în Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor, fără personalitate juridică şi inclusă în aparatul de specialitate al primarului Craiovei. Prin această manevră, conducerea primăriei a dorit să controleze în mod direct întreaga activitate de evidenţă a populaţiei. Problema este că fostul serviciu se afla nu numai în subordinea consiliului local, ci şi sub coordonarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, instituţie centrală care funcţionează în cadrul Ministerului Afacerilor Interne.
Hotărârea de consiliu prevedea modificarea organigramei şi statului de funcţii ale aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Craiova pentru anul 2013, în care era inclusă şi transformarea serviciului în direcţie, iar baza legală o constituiau mai multe acte normative menţionate în dispozitivul hotărârii. Dintre acestea lipseşte însă cel mai important, şi anume Ordonanţa de Guvern nr. 84/2001, care se referă exact la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor cu modificările ulterioare. Potrivit acesteia, „serviciile publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor sunt constituite prin reorganizarea compartimentelor de stare civilă din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formaţiunilor locale de evidenţă a populaţiei din structura Ministerului Afacerilor Interne şi funcţionează în subordinea consiliilor locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, cu sau fără personalitate juridică“. Atunci când a fost aprobată structura organizatorică, statul de funcţii sau numărul de personal, consiliul local ar fi trebuit să obţină în prealabil avizul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date de la Bucureşti. Potrivit unui răspuns trimis unui avocat craiovean în această speţă, comisarul-şef de poliţie Dumitru-Florin Baba, împuternicit al directorului Direcţiei din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, spunea: „În ceea ce priveşte îndeplinirea de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date a atribuţiilor legale pe linia organizării şi funcţionării serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, menţionăm că, în principiu, se supun avizului prevăzut de lege modificările vizate (stat de funcţii, număr de personal etc. – n.r.), însoţite de documente justificative. În situaţia în care nu se solicită avizul de referinţă sau se solicită ulterior adoptării hotărârii consiliului local, instituţia noastră ia act de măsura adoptată, aflându-se în imposibilitatea de a-şi îndeplini obligaţia stabilită de legiuitor“.
