La patru ani după ce statul le-a luat pământurile pe care s-a construit porțiunea de centură ocolitoare a Craiovei, CNADNR nu le-a dat banii multora dintre proprietari și nici nu le-a transmis documentele prin care se arată ce sumă li se cuvine. Unul dintre cei nedreptățiți ne-a scris la redacție și consideră că statul face un abuz și își bate joc de proprietatea privată.
Exproprierile efectuate în comunele din apropierea Craiovei nu s-au încheiat nici pănă azi, în sensul că statul le-a ridicat oamenilor dreptul de proprietate asupra terenurilor, dar nu le-a dat banii nici în ziua de azi. În 2011, statul, prin intermediul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR), a efectuat exproprieri pentru a se construi „Varianta de ocolire Craiova Sud“, așa cum este denumită în documentele oficiale breteaua între Cârcea și Pielești efectuată pentru Ford. În ianuarie 2015, unii dintre foștii proprietari nu și-au primit drepturile bănești deși au fost deposedați de pământ de patru ani și mai bine.
Legislația dă un termen în care să se facă plata exproprierilor în conturile proprietarilor, dar nu dă și un termen pentru emiterea hotărârii de plată din partea statului, premergătoare plății. „În legea nouă a exproprierilor se vorbește de un termen de 90 de zile de la data primirii deciziei de plată, pentru plata efectivă în cont bancar a sumei datorate de CNADNR, și aici intervine întrebarea mea: oare nu există termen și pentru a fi obligați să emită decizia de plată? Dacă este așa, mi se pare grav și extrem de periculos ceea ce face statul român. Adică plătește despăgubiri de milioane de euro unora care de multe ori se dovedește că nici nu aveau dreptul legal, iar celor ca mine ne iau terenul în anul 2011 prin decizie de expropriere și nu ne dau nici măcar după patru ani amărâta aia de hârtie cu suma care urmează să o primim. Cu alte cuvinte, statul se comportă ca într-o țară bananieră: ne ia cu forța proprietatea și ne dă bani când… Dumnezeu cu mila!“, a precizat Florin Pascu, fiul Corneliei Opriș, care figurează pe lista persoanelor ale căror terenuri au fost expropriate în 2011, pentru a se construi centura Craiovei.
Familiei sale i-a fost expropriată suprafața de aproximativ 17.000 de metri pătrați de teren intravilan. Alți foști proprietari de terenuri din zonă au primit de la CNADNR decizii de plată pe intravilan de 1,2 euro pe metrul pătrat, iar alții de 0,4 euro pe metrul pătrat, pentru terenurile extravilane expropriate, sume care au fost luate de CNADNR din grilele notarilor pentru acele zone expropriate. Un calcul simplu arată că doar acest om ar avea de primit circa 20.400 de euro, deci undeva la peste 90.000 de lei, la cursul de acum al euro. Bărbatul susține că nu a primit nici măcar un leu.
Când trebuia să plăteasă CNADNR
Există mulți foști proprietari expropriați pentru construirea variantei ocolitoare a Craiovei, dar care nu au primit nici până acum decizie de la CNADNR prin care să fie înștiințați că au de încasat bani. Statul se obliga, prin Legea exproprierilor (Legea nr. 255/2010), la art. 21, ca „în termen de cel mult 90 de zile de la data emiterii hotărârii de stabilire a cuantumului despăgubirilor, expropriatorul efectuează, prin transfer bancar sau numerar, plata despăgubirilor către titularii drepturilor de proprietate asupra imobilelor expropriate sau consemnarea acestora, potrivit prevederilor prezentei legi“. Problema este că la patru ani după ce le-a luat terenurile, oamenii nu au primit acele hotărâri, decizii individuale prin care să li se comunice de către CNADNR care este cuantumul despăgubirilor ce li se cuvin.
„E un abuz pe care statul îl comite“
„Mi se pare halucinant ca într-o țară din UE să expropriezi (am înțeles pentru ce, și este pentru binele tuturor o centură), dar să nu existe termen de plată – practic pentru a-mi repara prejudiciul cât mai repede cu putință), asta nu o pot înțelege și o consider un abuz pe care statul îl comite. Mă întreb: dacă eu stăteam acolo și îmi luau casa în care locuiam ce pățeam? Stăteam în câmp patru-cinci ani și nu îmi primeam nici până în prezent banii?“, se întreabă cititorul GdS care ne-a sesizat la redacție.
În situația lui, s-a făcut o greșeală de câțiva metri la trei parcele din patru, iar avocatul CNADNR i-ar fi transmis că trebuie emisă o nouă hotărâre de guvern în cazul mamei lui Florin Pascu, dar nici acea hotărâre nu a fost emisă. „Doamna avocată a spus că trebuie dată altă hotărâre de guvern. Păi dacă o dau în 2018, eu stau cu terenul deja luat din 2011 până când? Până în 2020? Asta este bătaie de joc și dispreț față de cetățeni“, acuză Florin Pascu.
Potrivit HG nr. 1233/2011, pentru realizarea centurii au fost expropriate 253 de parcele de teren aparținând multor proprietari persoane fizice și juridice din Dolj. Hotărârea respectivă stabilea un total de 1.930.070 de lei ca despăgubiri.
CNADNR tace și… nu face
Deși prin lege CNADNR este responsabilă de plata despăgubirilor către persoanele expropriate, instituția nu a răspuns la întrebările GdS nici până vineri, la închiderea ediției, deși noi am solicitat un punct de vedere de la instituție în urmă cu mai multe zile. Lorena Coancă, de la CNADNR, ne-a transmis la redacție că un răspuns la întrebările GdS va fi transmis de către casa de avocatură Partnoi și Asociații, dar până la finalul săptămânii aceasta nu a răspuns întrebărilor GdS, iar avocatul Lucia Ionescu a precizat că nu poate răspunde fără o împuternicire din partea CNADNR. GdS întrebase, printre altele, câți proprietari de terenuri nu au primit hotărârile de despăgubire nici la patru ani după ce le-au fost luate terenurile și când vor primi banii acei oameni expropriați pentru construirea centurii de sud a Craiovei.
Unii dintre foștii proprietari au dat statul în judecată
Unii dintre foștii proprietari care au primit hotărâri de despăgubire de la CNADNR au dat statul în judecată pentru a primi mai mulți bani. În câteva cazuri, instanța a decis ca statul să acorde despăgubiri de 3 euro pe metrul pătrat, în loc de 1,2 euro, cât stabilise inițial CNADNR. Deci, în timp ce unii au și câștigat, la prima instanță, sume mai mari de bani, alți foști proprietari nu au primit nici măcar hotărârea (decizia) de despăgubire, cu sumele cuvenite.
Varianta de ocolire Craiova Sud face legătura între DN 65 Craiova – Slatina – Piteşti şi DN 6 Craiova – Caracal – Alexandria și are o lungime de circa 6 km. Deși pe centură s-au trasat și marcajele rutiere, șoseaua respectivă este închisă, nefiind încă deschisă circulației.
O hotărâre a ICCJ obligă CNADNR să emită hotărârea de despăgubire
Soluția pentru foștii proprietari expropriați pare a fi instanța. Alți foști proprietari de terenuri din țară expropriați de stat au dat CNADNR în judecată. În 2013, prin Decizia nr. 4425/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) în dosarul nr. 5522/118/2012, instanța a obligat statul să emită hotărârea de despăgubire pentru o persoană din Constanța, expropriată pentru construirea autostrăzii. Decizia ICCJ a rămas irevocabilă.
„Obligaţia de emitere a hotărârii de stabilire a despăgubirii şi de consemnare a acesteia la dispoziţia reclamantei nu a fost îndeplinită în cauză, conform art. 21 din lege, ba mai mult, terenul a fost preluat efectiv de expropriator, iar lucrarea a fost realizată.
Lipsa hotărârii de stabilire a despăgubirilor echivalează cu refuzul expropriatorului de a-şi îndeplini obligaţiile reglementate de Legea nr. 255/2010, pentru că, potrivit art. 21 alin. (1) din lege, plata efectivă a despăgubirilor se realizează numai după emiterea acestei hotărâri, or un asemenea refuz nu poate să rămână necenzurat pentru că nici o dispoziţie legală nu limitează dreptul celui ce se consideră nedreptăţit de a se adresa instanţelor competente“, se arată în decizia instanței respective, publicată pe legeaz.net.
