Un bărbat din Craiova trăiește un coșmar. O bancă în care n-a intrat niciodată, până în urmă cu două luni, Libra Internet Bank, i-a deschis acestuia un cont curent despre care omul a aflat abia după șase ani, când banca a comunicat contul la Fisc, pentru o poprire. Anul trecut, când bărbatul a cerut explicații și un extras de cont să vadă ce rulaje s-au făcut prin contul său în cei șase ani, Libra Internet Bank i-a spus că ar încălca secretul bancar dacă i-ar răspunde.
Un cetățean din Craiova, I.V., acuză o bancă de faptul că i-a folosit datele personale pentru a-i deschide un cont fără consimțământul lui, fără ca măcar să-l fi informat de acel cont existent din 2009. După ce GdS a publicat în 23 ianuarie articolul „Banca i-a deschis cont curent fără ca el să știe“, craioveanul I.V. ne-a sesizat la redacție susținând că lui i s-a întâmplat un lucru și mai grav: o bancă în care n-a călcat în viața lui i-a deschis un cont curent, folosind codul său numeric personal (CNP) pe care l-a luat de la o altă entitate, fără ca el să fi știut de existența acelui cont. „Am primit de la Fisc poprire pe conturile mele, pentru o datorie. Am fost să-mi achit datoria, iar când am cerut deblocarea conturilor, Fiscul m-a informat că mi-a ridicat poprirea de pe cele două conturi ale mele, dar și de pe un cont pe care l-aș avea la Libra Internet Bank. Dar eu nu am deschis niciodată vreun cont la acea bancă!“, a declarat I.V.
I s-a atribuit și IBAN
Tentativele repetate ale bărbatului de a afla cum a fost posibil ca o bancă să îi utilizeze datele personale pentru deschiderea unui cont curent s-au transformat într-un coșmar. I.V. încearcă de circa două luni să intre în posesia unui extras de cont, pentru a se vedea ce rulaje s-au derulat prin contul deschis pe numele lui, dar și pentru a afla cum s-a produs presupusul abuz.
„Le-am cerut celor de la bancă să îmi spună cum de mi-au deschis contul, să îmi dea date despre IBAN (numărul de cont unic) și despre extrasul de cont, dar salariații lor mi-au spus că nu știu de extras de cont și au refuzat să îmi dea acest extras de cont“, a precizat craioveanul, care cunoaște sistemul bancar, pentru că a lucrat într-o bancă.
Răspunsurile halucinante ale băncii
Pe 10 decembrie 2014, unitatea din Craiova a Libra Internet Bank SA i-a transmis craioveanului un răspuns semnat de conducerea Sucursalei Craiova, prin care era informat următoarele: „La data prezentei, figurați în evidențele băncii cu următorul cont curent, având IBAN (…). Acest cont a fost deschis în data de 21 august 2009, având ca și destinație virarea sumei din contravaloarea acțiunilor Uniqa Asigurări. Aceste tipuri de conturi sunt subconturi cu destinații speciale, așa cum a fost și cazul dumneavoastră – pentru virarea sumei respective. În cazul în care considerați că nu veți folosi acest cont, vă rugăm să ne comunicați și să faceți demersurile necesare pentru închiderea acestuia“.
Dar craioveanul care lucrase cinci ani în sistemul bancar nu a cerut închiderea contului, ci pentru a fi în continuare clientul unității a solicitat de la bancă mai multe date despre deschiderea acestui cont, respectiv cum i-au fost luate datele personale, ce extras de cont există atașat acelui cont, deci ce rulaje s-au făcut și cu permisiunea cui. Răspunsul de la Sucursala Craiova a Libra Internet Bank (fostă Libra Bank), dat pe 23 ianuarie 2015, l-a șocat și mai mult pe craioveanul I.V., pentru că banca nu mai recunoștea ceea ce i-a transmis anterior omului, când îi comunicase și că are cont curent și i s-a dat chiar și IBAN-ul. „Așa cum menționam și în răspunsul anterior, dumneavoastră nu dețineți un cont la Libra Internet Bank, astfel, nu sunteți client Libra Internet Bank, iar între Libra Internet Bank SA și dumneavoastră nu se derulează vreo relație contractuală“, se arată în adresa trimisă de la bancă spre I.V.
Când e secret bancar, când i se dezvăluie cifrele din contul său
Prin aceeași adresă, banca se contrazice în toate frazele trecute în răspunsul către I.V. Inițial i se dau bărbatului detalii despre contul său: „Suma de 1,9 lei a fost disponibilă pentru dumneavoastră până la data de 31.10.2014, când a fost transferată parțial prin comisionul de înființare a popririi“. Câteva fraze mai jos, banca refuză să îi elibereze cetățeanului extrasul de cont și copie după documentul care a stat la baza deschiderii acelui cont, pe motiv că sunt… confidențiale. „Vă informăm că acestea nu vă pot fi furnizate, având în vedere secretul bancar și confidențialitatea informațiilor“, se arată în adresa Libra Internet Bank nr. 3935 din 23 ianuarie 2015, trimisă craioveanului. Cetățeanul este contrariat: „Aceasta a fost «bomboana de pe colivă». Mai întâi îmi deschid un cont fără să mă informeze, apoi îmi spun că sunt clientul băncii și îmi dau IBAN-ul atașat la contul creat cu datele mele personale, apoi îmi spun că nu sunt clientul băncii și că e secret bancar să îmi dea extrasul de cont, dar ei transmit contul la Fisc pentru a fi efectuată poprire. Bineînțeles că mă simt lezat, în primul rând pentru violarea datelor mele personale și apoi pentru că mi s-a deschis cont fără să fiu informat“, a spus I.V., revoltat că o instituție bancară „se joacă în așa fel“ cu datele sale personale.
Potrivit OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, la art. 113 se precizează în ce cazuri se poate comunica secretul bancar. La alineatul 2) al art. 113, litera a) se precizează că secretul bancar poate fi comunicat „la solicitarea titularului de cont sau a moștenitorilor acestuia, inclusiv a reprezentanților legali și/sau statutari, ori cu acordul expres al acestora“.
Cont deschis în baza unei convenții între o societate și bancă?
Mai mult decât contradicțiile de mai sus în comunicarea băncii cu clientul său, banca îi răspunde omului că i-a deschis un cont din care putea doar să ridice suma de 1,9 lei, „conform unei convenții încheiate între această societate și Libra Internet Bank SA“. Legislația românească prevede că orice cont bancar trebuie deschis cu consimțământul clientului.
Ce s-a întâmplat din 2009 încoace? I.V. a deținut calitatea de acționar al Agras Asigurări, iar în 2009 această firmă a fost preluată de Uniqa Asigurări SA, printr-o ofertă publică de preluare. Agras a fost delistată de pe Bursă, iar acționarul majoritar era obligat să despăgubească micii acționari, plătindu-le acestora contravaloarea acțiunilor. Compania de asigurări a transmis CNP-ul acționarului de la Agras către banca Libra Bank, cu care a făcut o convenție să le vireze banii micilor acționari.
Ce spune Uniqa Asigurări
Contactați de GdS și întrebați cum de au furnizat datele personale ale lui I.V. către Libra Bank, reprezentanții Uniqa Asigurări au invocat un articol din legea pieței de capital prin care se prevede cum s-a putut organiza oferta publică de preluare a acțiunilor deținute de acționarii minoritari, și anume prevederile art. 206 din Legea nr. 297/2004. Dar respectivul articol din legea invocată se referă strict la procedura de preluare a acțiunilor minoritarilor de către acționarii majoritari.
„Pentru acționarii minoritari (în jur de 2.000) care nu au încasat contravaloarea acțiunilor deținute, a fost deschis un cont bancar la Libra Bank unde au fost depuse la dispoziția acestora sumele de bani reprezentând contravaloarea acțiunilor deținute, pentru ca fiecare dintre aceștia să încaseze suma corespunzătoare numărului de acțiuni avute“, au precizat, la solicitarea GdS, reprezentanții Uniqa Asigurări SA, fără a răspunde la întrebarea cum au putut transmite băncii CNP-ul fostului acționar al AGRAS, pentru ca Libra să deschidă un cont pe numele acestuia.
În legătură cu situația fostului acționar din Craiova a cărui adresă o cunoștea și societatea de asigurări din baza de date, compania a menționat că „(…) pentru ridicarea contravalorii acțiunilor deținute, urmează să se prezinte la sediul Libra Bank, cu buletinul, pentru ridicarea contravalorii acțiunilor, așa cum au procedat și ceilalți foști acționari minoritari“.
Potrivit legii, și Uniqa Asigurări trebuia să-l anunțe pe I.V. de faptul că i se va prelucra CNP-ul de către o bancă, iar banca trebuia să-i ceară acestuia consimțământul ca să îi deschidă acel cont.
Banii puteau fi virați într-un cont comun tuturor micilor acționari
Totuși, din practica existentă în piață, contravaloarea acțiunilor micilor acționari ai unei firme preluate de acționarul majoritar se puteau plăti fie prin mandat poștal, iar banii erau trimiși la domiciliul acționarului minoritar, fie se puneau într-un cont comun la o bancă, iar micul acționar mergea cu cartea de identitate și ridica suma aferentă despăgubirii. În astfel de cazuri, nu era nevoie să se deschidă câte un cont fiecărui mic acționar, fără acceptul lor.
Libra Internet Bank nu recunoaște ce a făcut
Contactați de GdS, reprezentanții Libra Internet Bank de la nivel central se rezumă să spună că au respectat legea în acest caz, dar refuză să dea detalii despre cum i s-a deschis un cont curent unei persoane care nu a cerut acest lucru și de ce nu a fost informat clientul respectiv în decursul anilor despre contul deschis pe numele lui și cu CNP-ul lui. O reprezentantă a băncii Libra Internet Bank, Mihaela Raluca Duica, ne-a contactat după adresarea întrebărilor de către GdS, precizând de trei ori că „toate informațiile i le-am oferit clientului nostru“, când s-a referit la cazul I.V. Ulterior, exprimarea „clientului“ a fost ștearsă din comunicarea oficială a băncii. „Ca răspuns la situația semnalată de dumneavoastră, vrem să vă comunicăm că am făcut toate verificările necesare în acest caz, iar, din punct de vedere legal, banca a respectat legislația în acest caz. De asemenea, vă menționăm faptul că l-am contactat pe domnul I. V. și i-am oferit toate explicațiile necesare în acest caz“, a răspuns reprezentanta băncii, în scris, la întrebările adresate de GdS.
Craioveanul susține că va merge pe cale judecătorească să-și caute dreptatea și va face și o plângere la comisia de supraveghere care răspunde de Legea nr. 677/2001.
GdS a contactat BNR, iar un reprezentant al instituției a precizat că persoana fizică respectivă trebuie să se adreseze în scris BNR și instituțiilor pentru Protecția Consumatorului.
Ce spune Legea prelucrării datelor cu caracter personal
În Legea nr. 677/2001 actualizată privind prelucrarea datelor cu caracter personal spune la articolul 5 că orice prelucrare de date cu caracter personal, cu câteva excepții, „poate fi efectuată numai dacă persoana vizată și-a dat consimțământul în mod expres și neechivoc pentru acea prelucrare“. La articolul 8 se prevede clar și expres în lege că prelucrarea CNP-ului se face doar cu acceptul persoanei vizate: „Art. 8. – (1) Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcție de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă:
a) persoana vizată și-a dat în mod expres consimțământul; sau
b) prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziție legală“.
Cine era obligat să înștiințeze persoana despre prelucrarea CNP
La art. 12 din Legea nr. 677/2001 se prevede că entitatea care prelucrează datele personale (în cazul nostru – banca) trebuia să-l înștiințeze pe clientul căruia i-a deschis cont la solicitarea unui terț: „(2) în cazul în care datele nu sunt obținute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat ca, în momentul colectării datelor sau, dacă se intenționează dezvăluirea acestora către terți, cel mai târziu până în momentul primei dezvăluiri, să furnizeze persoanei vizate cel puțin următoarele informații, cu excepția cazului în care persoana vizată posedă deja informațiile respective:
a) identitatea operatorului și a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;
b) scopul în care se face prelucrarea datelor (…)“.
Prelucrarea nelegală a datelor cu caracter personal „constituie contravenție, dacă nu este săvârșită în astfel de condiții încât să constituie infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 25.000 de lei“, se prevede la art. 32 din Legea nr. 677/2001.
