Fiscul a reînființat Serviciul de Verificări Fiscale care se va ocupa de controlul averilor persoanelor fizice care au avut într-un an fiscal cheltuieli cu cel puțin 50.000 de lei mai mari față de veniturile declarate. Ar putea fi vizați patroni care și-au creditat firmele cu sute de mii de lei, „cântăreți“ care se plimbă în mașini luxoase, dar nu au venituri declarate la Fisc, maneliști și alții care își ascund veniturile reale. Numele persoanelor fizice sunt așteptate să fie „livrate“ de la București. Ce riscă cei prinși în astfel de situații?
După câțiva ani de la modificarea Codului fiscal în acest scop, Fiscul face demersurile organizatorice necesare pentru a începe verificarea averilor persoanelor fizice care au cheltuieli mult mai mari față de veniturile declarate în acte. Din 2 februarie 2015 este funcțional Serviciul de Verificări Fiscale, care s-a înființat pe lângă direcțiile regionale ale finanțelor publice. În Oltenia sunt cinci astfel de servicii, câte unul în fiecare județ, la care activează câte cinci inspectori din cadrul instituției. Rolul acestora este să verifice persoanele fizice ale căror cheltuieli depășesc într-un an cu cel puțin 50.000 de lei veniturile înregistrate în acte.
ANAF nu a dorit ca o astfel de prevedere legislativă să funcționeze în adevăratul sens al cuvântului. În Dolj a mai fost o tentativă de înființare a unui asemenea serviciu încă din 2011, dar nu existau norme metodologice pentru a putea fi începute verificările în cazul persoanelor fizice. Numai că acel serviciu s-a desființat prin reorganizarea instituției, astfel că, până acum, nici o persoană fizică din Dolj nu a fost verificată de finanțiști pe această speță.
Pentru a se evita eventuale abuzuri la nivel local, ANAF a stabilit ca verificarea averilor persoanelor fizice în comparație cu veniturile să se facă de la nivel central către teritoriu. Până ieri, ANAF nu comunicase numele vreunei persoane din Oltenia, care s-ar încadra în prevederilor legale, spre a fi verificată de Fisc.
Ce persoane fizice sunt vizate de controalele Fiscului
Ioan Filipescu, unul dintre șefii de la Inspecția Fiscală din cadrul Fiscului doljean, spune că noul serviciu are în vizor „toate persoanele care se încadrează descrierii de a avea cheltuieli mai mari de cel puțin 50.000 de lei decât veniturile declarate“. El a mai spus că Fiscul merge pe ideea „firmă săracă, patron bogat“, însemnând că pot fi vizați deținătorii de firme care sunt pe pierderi de ani buni, dar persoanele care conduc acele firme prosperă de la un an la altul, având vile impozante și mașini luxoase, dar în acte au înregistrate venituri derizorii. Mai sunt vizați și administratorii sau asociații care și-au creditat firmele cu sume de 200.000-300.000 de lei anual, deși veniturile lor din salarii și/sau dividende sunt la nivelul salariului minim pe economie.
Mai pot fi vizate de către Fisc artiștii și maneliștii care prestează servicii pe la nunți pe sume uriașe pe oră, dar care au declarat la stat doar venituri modice. La fel de bine pot fi verificate și persoanele care nu au nici un serviciu cu acte în regulă, nu muncesc efectiv undeva sau au fost prin străinătate tot fără acte, iar acum se plimbă în mașini luxoase și își construiesc case impozante.
În 2011, când au apărut primele servicii pentru controlul averilor, erau vizate persoanele fizice ale căror cheltuieli depășeau flagrant veniturile, fiind vehiculate nume de mari oameni de afaceri din țară care ar putea fi primii verificați. Rămâne de văzut pe cine alege ANAF să verifice în Dolj și când vor începe efectiv astfel de cercetări legate de venituri și cheltuieli.
Se impozitează veniturile nedeclarate
În lipsa unei legi a averilor ilicite, acest Serviciu de Verificări Fiscale de la nivel regional poate doar să impoziteze veniturile nedeclarate. Adică, dacă nu ai serviciu, nu ai venit, dar ți-ai cumpărat un bolid ultimul răcnet cu 50.000-100.000 de euro, atunci Fiscul nu îți confiscă bunul, dar te pune să plătești impozit pe venit pentru suma respectivă de până la 100.000 de euro, pe care ai achitat-o pe mașină. Sau dacă ești proprietarul unei afaceri și câștigi 100.000 de lei pe an, dar ți-ai cumpărat pe numele tău un bun (sau mai multe) de peste 150.000 de lei, atunci intri automat sub incidența acestei prevederi și trebuie să spui de unde ai avut banii.
Posibile împotmoliri: când persoana nu are nimic pe numele ei
În cazul în care bunurile sunt cumpărate pe firmă, iar achizițiile au fost declarate în contabilitate și, deci, au fost evidențiate și la Fisc, atunci persoana fizică respectivă nu va intra sub incidența verificărilor ce vor fi efectuate de către ANAF. De asemenea, cei care obțin venituri mari „la negru“ pot să scape de verificări în cazul în care în anul fiscal anterior au achiziționat bunurile pe numele rudelor. Dar în astfel de cazuri, rudele trebuie să dovedească de unde au avut bani pentru bunuri atât de scumpe.
Cu alte cuvinte, dacă Fiscul descoperă o persoană cu afaceri, dar fără salariu sau, dimpotrivă, o persoană nu are nici o sursă de venit, dar se plimbă cu o mașină de 50.000 de euro care nu este cumpărată pe numele său, atunci persoana în cauză scapă, dar cercetările se pot îndrepta asupra aceluia pe numele căruia a fost achiziționată mașina. Situația este similară și la case, terenuri, bijuterii, haine etc. Unii dintre cei verificați pot spune că au primit donații, moșteniri, dar și acestea pot fi verificate.
S-a înființat și un birou care verifică înregistrarea în scop de TVA
Tot de pe 2 februarie a luat ființă un birou special în cadrul Fiscului, numit Birou de Informații Fiscale, care îi verifică pe administratorii de firme și pe asociați, inclusiv trecutul acestora, studiile și ocupațiile anterioare, faptele din cazierul fiscal și capacitatea firmei de a desfășura o afacere (dacă are spațiu adecvat, utilaje, oameni).
„Acest Birou de Informații Fiscale este format din șase persoane tot din cadrul instituției și are rolul de a efectua verificări ale agenților economici care se înregistrează în scopuri de TVA. Având în vedere noile directive, aceasta este o verificare foarte amănunțită“, a precizat Bogdana Dragomirescu, director al Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj. Cei șase provin din rândul inspectorilor care au experiență la Inspecție fiscală. Potrivit noilor reglementări fiscale, AJFP verifică dur firmele care se înregistrează sau reînregistrează ca plătitori de TVA, iar reprezentanții acestor entități economice sunt obligați să depună o declarație stufoasă, numită Formularul 088: „Declarație pe propria răspundere pentru evaluarea intenției și a capacității de a desfășura activități economice care implică operațiuni din sfera TVA“.