În Dolj există 15 firme active care lucrează ca agenți de muncă temporară și autorizați să trimită oameni la muncă în străinătate. Mai există și firme ce detașează personal peste graniță, care au un singur birou deschis la Craiova, cu un singur angajat. Aflați în cele ce urmează cum puteți verifica dacă firma care vă recrutează pentru muncă în străinătate este serioasă și cum trebuie să arate un contract de muncă.
Persoanele care își caută un loc de muncă în străinătate pot să își găsească un astfel de serviciu prin intermediul firmelor de plasare de forță de muncă, organizate ca și agenți de muncă temporară. Cum puteți să verificați dacă o astfel de firmă este autorizată să plaseze forță de muncă în străinătate, ce documente trebuie să vă ofere firma respectivă, dar și ce obligații are în legătură cu contractul de muncă pe care îl încheiați cu asemenea entități veți afla în cele ce urmează.
În primul rând, trebuie să verificați dacă firma care vă promite locuri de muncă în străinătate are dreptul legal să facă acest lucru. „În Dolj există 15 firme active care lucrează ca agenți de muncă temporară. Aceste firme sunt obligate să se înregistreze la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) pe raza căruia au sediul. Deci, oricine are dubii în ceea ce privește un agent de muncă temporară poate verifica pe site-ul ITM-ului din județul în care își are sediul firma respectivă, să vadă dacă aceasta este îngregistrată ca agent de muncă temporară“, a spus Răzvan Dumitru, inspector de muncă în cadrul ITM Dolj, invitat la emisiunea „Economia Sudului“ de la alege tv. Lista respectivă se poate găsi și pe site-ul Ministerului Muncii, iar cu ajutorul ei se poate verifica dacă firma care s-a dat drept agent de muncă temporară are autorizația valabilă sau i-a fost suspendată.
Agentul de muncă temporară nu este neapărat angajatorul persoanei care își caută un loc de muncă. Astfel de agenți pot să facă doar o mediere pe piața muncii între lucrătorul român și firma din străinătate. Mai există firme care angajează aici (deci lucrătorul român este angajatul unei firme din Dolj), dar plasează personalul peste graniță, la diverse societăți din străinătate. Pentru această detașare în străinătate, angajatul român primește diurnă, care nu poate fi mai mică decât cea stabilită de legislația românească, pentru fiecare țară în parte. De exemplu, pentru cei care lucrează în Germania, diurna este de 35 de euro pe zi. În unele țări, diurna este mai mică, iar în altele mai mare.
Fiți atenți la salariul negociat! În unele țări există salariu minim pe economie, iar angajatorii străini trebuie să le ofere și angajaților români remunerații la același nivel cu cele din țara în care ajung. „Sunt țări care nu acceptă ca absolut niciun lucrător să lucreze pe teritoriul țării respective fără să aibă salariul minim pe economie (Anglia, Germania), dar sunt alte țări care au salariul minim la nivel de ramură sau care nu au nicio limită a salariului minim“, a spus inspectorul de la ITM Dolj.
Trebuie să vedeți oferta angajatorului din străinătate
Agentul de muncă temporară trebuie să vă prezinte inițial oferta firmei din străinătate care caută lucrători. Deci nu este permis ca o firmă să vă spună că vă bagă „în baza de date“, așa cum s-a mai întâmplat în Craiova cu o societate care le lua oamenilor 68-70 de lei pentru a le completa un CV în format european, dar nu le oferea, de fapt, niciun loc de muncă, pentru că nu avea așa ceva. „Agenții de muncă temporară funcționează invers. Adică ei întâi au oferta de la un angajator din străinătate și apoi caută oameni. Este greșită abordarea ca un agent de muncă temporară să caute întâi oamenii și apoi să le găsească de lucru. De exemplu, oamenii trebuie să aibă grijă atunci când o firmă le spune: «Scrieți aici datele, vă facem un CV și s-ar putea să vă căutăm noi». Nu e corect. Conform legislației, trebuie să fie exact invers, adică firma are o ofertă de muncă din străinătate și caută exact oamenii care corespund acelei oferte“, a spus Răzvan Dumitru.
Ce se regăsește în oferta de muncă
Atunci când agentul de muncă temporară are o ofertă din partea angajatorului străin, în ea sunt prevăzute o serie de aspecte legate de timpul de muncă, tariful orar (salariul oferit), sporurile, dacă este cazarea inclusă, unde are loc cazarea, tipul locului de muncă, condițiile de muncă, durata concediului de odihnă și condițiile acordării acestuia, posibilitatea transferării salariului în România etc. Agentul este obligat să îi arate oferta celui care își caută un loc de muncă și este, de asemenea, obligat ca în eventualitatea unei angajări să se regăsească obligatoriu în contractul individual de muncă toate clauzele și detaliile existente în oferta angajatorului străin.
Contractul de muncă trebuie să fie scris în două limbi, dar obligatoriu în română
În afară de toate detaliile din oferta de angajare care trebuie trecute în contractul de muncă, omul care pleacă să lucreze în străinătate trebuie să poată să citească acel contract. Contractul individual de muncă trebuie încheiat obligatoriu și în limba română, și în limba oficială a țării în care își desfășoară activitatea angajatorul străin.
De asemenea, cei care sunt angajați pe firma din România, dar lucrează în străinătate, unde sunt detașați, au în acte, de regulă, salariul minim pe economie, la care se adaugă restul veniturilor sub formă de diurnă.
Pornind de la acest aspect, inspectorul de la ITM Dolj a precizat că există companii care se ocupă doar cu detașarea oamenilor în străinătate. Astfel de firme au numai unu-doi angajați permanenți sau nu au deloc angajați și dețin doar un birou în Craiova sau în alt oraș. Activitatea principală a acestor firme nu este „Selecția și plasarea forței de muncă“ cod CAEN – 7450, așa cum cere Legea nr. 156/2000 privind protecția cetățenilor români care lucrează în străinătate, adică acea activitate obligatorie pentru ca o firmă să fie agent de muncă temporară sau agent de ocupare a forței de muncă.
Firme care detaŞează peste graniță, dar nu sunt autorizate ca agenți de muncă
Așadar, există firme care au profil de construcții, de exemplu, și care angajează muncitori pentru construcții în străinătate. Astfel de societăți angajează muncitori și îi detașează, din prima zi de lucru în străinătate, la alte firme cu care au diverse contracte de prestări servicii. „Între o astfel de firmă și compania din străinătate există un contract de prestări servicii, deci firma din România este subantreprenor pentru antreprenorul general al unei lucrări din străinătate. Oamenii sunt detașați în acea țară unde există lucrarea și sunt protejați de lege la fel ca orice alt român care lucrează peste graniță“, a precizat inspectorul de muncă de la ITM Dolj.
Asemenea firme din Dolj nu figurează ca agenți de muncă temporară și nici nu au un istoric în spate, pentru că acele firme nu au nicio activitate în România. Muncitorii care caută de lucru peste graniță confundă astfel de firme cu agenții de muncă temporară.
Este mult mai simplu, din punct de vedere al autorizării, să fii doar o firmă care detașează personal. În timp ce ca agent de muncă temporară trebuie să dai socoteală lună de lună autorităților ce țin de Ministerul Muncii privind activitatea prestată, să arăți ofertele de muncă primite din străinătate lună de lună, să spui câte persoane ai angajat și pe ce posturi etc. Condițiile de funcționare sunt mult mai stricte, mai riguroase pentru un agent de muncă temporară care activează în România, decât pentru o firmă care are doar un birou în Craiova cu un angajat sau doi și care angajează și detașează muncitori în străinătate.
Diurna din străinătate se impozitează
În cazul în care sunteți angajat în străinătate, dar aveți contractul de muncă în România, încheiat cu firma care este agent de muncă temporară, atunci veți primi o sumă de bani consistentă sub formă de diurnă, în euro. Acel venit în euro se declară în țară și se impozitează potrivit legislației românești (impozit pe venit de 16% și contribuții la pensii, la șomaj etc.). Deci, când vă negociați veniturile pentru locurile de muncă din străinătate cu acte în regulă, atunci trebuie să luați în calcul și impozitarea muncii. Deci toate sumele pe care le primește o persoană detașată în străinătate apar pe statele de plată ale firmei din România, indiferent cine face plata diurnei.
