2.9 C
Craiova
sâmbătă, 28 decembrie, 2024
Știri de ultima orăLocalDoljViceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu: Parcarea subterană, cu plată

Viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu: Parcarea subterană, cu plată

Viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu (foto medalion), susține că parcarea va trebui să fie cu plată, pentru că ea trebuie administrată
Viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu (foto medalion), susține că parcarea va trebui să fie cu plată, pentru că ea trebuie administrată

Craiova este foarte atractivă pentru investitori. Cel puțin așa vede situația consilierul local UNPR și viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu, care a declarat, într-un interviu acordat GdS, că există discuții pentru primul parc industrial al municipalității, care ar urma să aibă o suprafață de peste 100 de hectare. Viceprimarul a mai vorbit despre numărul foarte mare de taximetre din oraș, despre rentabilitatea investiției la linia de tramvai, despre situația în care se află Târgul Municipal, dar și despre modul în care se vor desfășura lucrările la cartierul de locuințe. GdS vă prezintă prima parte a interviului acordat de către Mihail Genoiu. 

Gazeta de Sud: Inten­ționam să începem acest interviu cu o întrebare despre piețele și târgul din Craiova. Între timp am aflat că nu vă mai ocupați dumneavoastră de ele, ci viceprimarul Cristina Calangiu. Totuși, aș vrea să vă întreb de ce ați renunțat să le coordonați?
Mihail Genoiu: Este un domeniu sensibil în care, poate, eu sunt puțin mai radical. Văd lucrurile mai tranșant și se pare că, în administrație, lucrurile stau puțin mai domol, ele se mișcă mai greu decât în lumea privată. Și atunci, mi-am dat seama că pot să încurc și să fac mai mult rău decât bine, cu toate că intenția este bună. Așa cum am mai discutat și despre piețele pentru care se dorește concesionarea, eu gândesc în continuare că un lucru care nu merge trebuie schimbat radical. În momentul în care un administrator spune că o piață nu este profitabilă, mi se pare normal să găsesc o soluție diferită, pe care toată lumea o așteaptă. A creat foarte multe discuții proiectul pentru concesionarea celor două piețe (1 Mai și Orizont – n.r.). În final, eu sper să fie un lucru foarte bun. Așa cum v-am spus și în trecut, cadrul concurențial nu poate să ducă decât la evoluție.

„Ideal ar fi ca târgul să fie scos din oraș“

GdS: Spre exemplu, ce vă nemulțumea și ce continuă să vă nemulțumească la Târgul Municipal din Craiova?
M.G.: Târgul din Craiova a fost o soluție de avarie. În momentul respectiv, trebuia eliberat de urgență amplasamentul vechi al târgului. A fost poate cea mai bună soluție care se putea găsi în timpul scurt la vremea aceea, însă el a plecat puțin strâmb de la început. Obligațiile de amenajare la acel amplasament ale chiriașului și ale proprietarului sunt foarte ambigue. Din acest motiv, e foarte greu de investit în zonă. SC Piețe și Târguri nu are posibilitatea de a investi pe o proprietate privată, motiv pentru care acolo or să fie întotdeauna probleme de dotări, de confort al comercianților și al vizitatorilor.

GdS: Și, totuși, avem un teren care stă gol în cartierul 1 Mai și plătim chirie pentru acest târg pe un teren care nu e al nostru.
M.G.: Terenul este gol de puțin timp. El a fost eliberat odată cu mutarea târgului, dar, inițial, acolo s-a dorit să fie construit cartierul de locuințe. După discuții și paradiscuții cu investitorii, s-a demonstrat a fi mult mai rentabil un cartier de locuințe pe strada Caracal. Mai mult, în toată această perioadă a existat un litigiu pe terenul din 1 Mai, care s-a lămurit de curând. Cineva a revendicat acest teren și, practic, era imposibil ca în timpul care a trecut să vorbim despre un teren liber.

GdS: Personal, care credeți că ar fi soluția cu acest târg? Știm cu toții ce condiții sunt, iar contractul nu e făcut atât de bine.
M.G.: Ideal ar fi să fie scos din oraș, pe o suprafață foarte generoasă, printr-o investiție. Nu știu, însă, dacă el își va mai păstra rentabilitatea într-un moment de genul acesta. Mutarea pe terenul la care făceați referire este o posibilitate, însă trebuie ținut cont și de faptul că pe Caracal, unde funcționează acum târgul, mulți comercianți au făcut investiții, au construit spații comerciale de la zero și trebuie luată în seamă și dorința lor. Cu toate astea, oportunitatea transferării pe vechiul amplasament este o discuție care se poartă la ora asta la nivelul instituției.

Strada Caracal a fost recepționată, dar pe ea încă băltește apa

GdS: Să trecem ușor la marile proiecte ale Craiovei. Avem în execuție un proiect pentru trei mari străzi din Craiova: Caracal, Râului și Bariera Vâlcii. Care este situația acum pe strada Caracal?
M.G.: Strada a fost recepționată la sfârșitul anului trecut. Prima recepție a fost făcută cu obiecțiuni. S-a dat un termen constructorului să remedieze acele constatări făcute la recepție. Unele au fost referitoare la continuitatea pistei pentru biciclete, la coborâri ale bordurilor, dar și la câteva guri de canal care trebuia ridicate. Acestea au fost remediate. Au rămas câteva lucruri nerezolvate și cred că este vorba despre o necorelare a proiectului. Sunt câteva zone unde băltește apa, dar ele nu pot fi reglate prin adaos de asfalt sau printr-o pantă excesiv dată. Prin proiect, gurile de scurgere au fost puse cu o distanță mare între ele. O să studiem, să vedem ce posibilități avem. Știm, desigur, că este un proiect european și nu putem interveni timp de cinci ani acolo, dar am dat deja în lucru tema respectivă, ca să vedem ce putem face.

GdS: Pe Bariera Vâlcii cum stăm? Lucrările au început în vara anului trecut, aveau un termen de finalizare de nouă luni și nu par să se încheie curând.
M.G.: Săptămâna trecută, înainte de a se strica vremea, am avut o discuție cu colegii de la proiecte europene și s-a solicitat tuturor constructorilor din oraș să reia lucrul. Ei erau în sistare din cauza vremii, au reînceput lucrul inclusiv pe Barieră, dar până să se organizeze, iar s-a stricat vremea. Acolo este foarte greu de lucrat pentru că toată zona este una cu teren instabil. Canalizările și șanțurile sunt la adâncimi foarte mari, iar disconfortul este foarte mare pentru locatari și pentru toți cei care trec prin zonă. Săparea șanțurilor pentru canalizare a făcut ca, de multe ori, conducta de apă să se spargă. Din discuțiile pe care le-am avut cu cei de la Compania de Apă Oltenia, am concluzionat că și ei trebuie să intervină și, pe măsură ce lucrările pe Bariera Vâlcii avansează, compania va schimba și conductele de apă. E greu, dar nu se poate face altfel. Și la strada Toamnei a fost greu de lucrat, poate mai greu, dar la ora asta este un confort pentru cei care au suferit. Probabil că termenul de 21 august de finalizare a lucrării nu va putea fi respectat din cauza acestor sistări de vreme rea, dar până la sfârșitul anului sigur se va termina.

GdS: Și ajungem la strada Râului, care a fost foarte controversată…
M.G.: Râului are o problemă legată de casetarea canalului, care nu este făcută până la capăt. O parte din el este în proprietatea comunei Podari, alta în cea a Craiovei. Acolo a mai fost o problemă cu tronsonul dintre strada Târgului și strada Știrbei, unde s-a constatat că, pe o parte, conducta de apă, pe cealaltă parte, conducta de canalizare nu erau prevăzute în contractul inițial. Din economii s-au făcut un nou proiect și o nouă licitație, iar acesta a fost motivul principal pentru care s-a așteptat cu asfaltarea. Tronsonul dintre bulevardul Nicolae Romanescu și strada Târgului e aproape finalizat, mai are nevoie doar de stratul de uzură, iar după ce va trece gerul se va intra în forță pentru lucrările de apă și canal. După aceea, urmează asfaltarea, rămânând, la final, partea de casetare și pista pentru bicicliști. Constructorul nu va trebui să spargă nimic din ce a făcut până acum pentru lucrările de apă și canalizare, pentru că acestea se vor executa pe trotuar.

Shandong Ningjian ar fi vrut să deschidă o fabrică de cărămidă

GdS: Pe noua stradă Caracal vom avea un cartier de locuințe, o investiție a companiei chinezești Shandong Ningjian. Acum se organizează șantierul. Ce știm despre materialele folosite, despre firmele care vor lucra aici?
M.G.: Cartierul de locuințe este o certitudine. La 1 martie se va inaugura șantierul, vor începe excavațiile pentru toate blocurile, iar zilele acestea se încheie contractele dintre investitorul chinez şi partenerii din România. De o mare parte din blocuri se vor ocupa firme din Craiova. Pentru restul sunt constructori din București sau din alte părți. S-a finalizat organizarea de șantier, CAO a avut și ea niște lucrări pentru apa pluvială, iar noi am depus diligențele pentru viza de lucru a partenerilor chinezi care vor gestiona activitatea. Sperăm să vedem cât de curând cum ies blocurile din pământ. Baza de date de la primărie, care conține un număr de 888 de înscrieri, plus cele de la Ministerul Apărării, va fi transferată investitorilor, iar înțelegerea cu ei a fost că vor lua avansurile pentru locuințe în momentul în care blocurile ies din pământ. Nu vor ca oamenii să aibă vreo reținere în privința seriozității lor. Avansul este foarte mic faţă de valoarea locuințelor, 3.000 de euro, dar este o dovadă de seriozitate și de o parte, și de alta. În privința materialelor, investitorul a vizitat mai mulți eventuali parteneri din Craiova, furnizori de materiale. În ceea ce priveşte cărămizile, chiar dacă au dorit inițial să aducă o fabrică de cărămizi din China, cenușa de termocentrală pe care ei o folosesc acolo nu prea este agreată la noi, neavând un cadru legal care să permită folosirea ei. Așa că s-au îndreptat către Elpreco, de unde va proveni, probabil, cărămida. Betonul va fi cumpărat din stațiile de betoane de pe raza Craiovei. Probabil că la finisaje – gresie, faianță, obiecte sanitare -, vor interveni și materiale aduse din China, pe care oricum le găsim prin toate depozitele.

Recon este unul dintre constructorii de la cartierul chinezesc

GdS: Am înţeles că o singură firmă de construcții din Craiova a dorit să ajute constructorul.
M.G.: Nu am prea multe informații, însă, din ceea ce am discutat cu ei, nu doresc să lucreze cu foarte mulți constructori. Mare parte a firmelor care s-au prezentat la discuțiile cu ei au dorit să construiască fiecare câte un bloc. Dorința lor a fost ca firmele să se asocieze în așa fel încât să le poată fi atribuit un număr mai mare de blocuri, iar partenerul chinez să discute cu o singură persoană juridică. Din informațiile mele, firmele s-au cuplat și, chiar dacă în față iese un constructor, ei sunt grupați mai mulți, în așa fel încât să poată să acceseze un număr mai mare de blocuri. Nu va fi o singură firmă. Recon este unul dintre constructori și în mod sigur este într-o fază avansată de discuții cu ei și, de ce să nu recunoaștem, este unul dintre cei mai mari constructori din oraș pe partea de construcții civile. Important este de văzut dacă ei au capacitatea de a asigura firmelor respective partea administrativă.

„Stadionul nu are decât un singur drum: acela de a fi reconstruit“

GdS: Mai există un alt șantier care se va deschide. Vorbim despre stadion. Avem o licitație pentru demolare aici, la Craiova, dar ce se mai aude de la București?
M.G.: Nu am informații despre licitația de la București. În Craiova, pentru demolare, se caută cât mai multe soluții. În momentul de față, se solicită foarte multe clarificări la licitație și sunt foarte mulți cei care doresc să participe. Cel mai mult se vorbește despre cantitatea mare de pământ care trebuie transportată. Specialiștii noștri au hotărât ca o mare parte din pământ să rămână în zona apropiată stadionului, pentru că se refolosește după aceea. Distrigaz și CEZ s-au mișcat foarte bine în această perioadă în ceea ce priveşte cablurile, conductele și magistralele.

GdS: Deci, în mod cert, se va începe construcția anul acesta.
M.G.: Cu siguranță! Demolarea este scoasă la licitație, o parte din echipamente au fost deja mutate pe Extensiv… Oricum, stadionul nu mai este funcțional și el nu are decât un singur drum: acela de a fi reconstruit.

Parcarea subterană, cu plată

GdS: În zona centrală avem un alt proiect de interes: parcarea subterană. Din discuții anterioare, constructorul avea un avans considerabil. Aș vrea să ne spuneți cum va fi structurată aceasta și dacă va exista o taxă de folosire a ei?
M.G.: Cred că parcarea subterană se va încadra în timp. Termenul ei este undeva la sfârșitul lunii august, dar lucrările sunt chiar în avans. Probabil că au mai slăbit ritmul în această perioadă, dar în niciun caz nu vor trece de termenul pe care l-au stabilit. Duminică încă ningea și excavatoriştii lucrau de zor. Ei sunt printre cei care lucrau și sâmbăta, și duminica, în ciuda vremii. Noi lucrăm deja la mai multe regulamente de funcționare a zonei centrale și, bineînțeles, parcarea este unul dintre ele. Au fost controverse și discuții legate de modul în care se va intra. Ieșirea rămâne undeva în zona Universității, cu o bandă de accelerare. Au fost mai multe discuții legate de banda de intrare, despre care era vorba că va fi din strada Romul. Nu, intrarea va fi din Calea București, dar va fi un sas (încăpere sau compartiment dintr-un sistem tehnic sau dintr-o instalație, care poate comunica alternativ cu alte încăperi ori cu exteriorul – n.r.) până la bariera de intrare în parcare, care să preia eventualele mașini ce se aliniază, pentru a nu bloca strada Calea București. Parcarea va trebui să fie cu plată, pentru că ea trebuie administrată. Nu este o parcare liberă, în care doar îți lași mașina. Ea va trebui curățată, îngrijită, supravegheată, acele bariere trebuie întreținute, iar omul va plăti o taxă și are siguranța că își va găsi mașina așa cum a lăsat-o.

GdS: Oamenii plătesc anual o taxă de parcare, dar nu prea au unde să-și lase mașinile. La ce soluții s-a gândit municipalitatea?
M.G.: Sunt discuții pe foarte multe planuri. Acum mai mulţi ani, prin 2010-2011, se vorbea despre parcările inteligente, supraetajate, metalice. Sunt destul de scumpe. Parcările supraetajate se construiesc la prețul de 15.000 de euro locul. Vă dați seama, cu o taxă de un lei sau doi lei, în cât timp se amortizează o astfel de parcare? Nu mai vobim de faptul că ele trebuie să fie în zone centrale pentru a rezolva problema și va trebui să avem și terenul necesar ca să amplasăm aceste parcări. O soluție de amenajare ar fi pe terenul unde se află parcarea primăriei. Aici se poate monta așa ceva și avem discuții în sensul acesta, pentru o parcare inteligentă care ar veni să ajute parcarea supraterană.

„Dacă taximetriștii nu-și apără singuri pielea, nimeni nu poate să le-o apere“

GdS: Că tot vorbeam despre mașini, cum vă înțelegeți cu taximetriștii? Cum e taximetria din Craiova?
M.G.: Taximetria din Craiova este unul dintre lucrurile care m-au deranjat înainte de a veni în primărie, mă deranjează acum și cred că o să mă deranjeze și după ce voi pleca, pentru că nu am reușit să fac nimic în privința asta. Este o legislație foarte proastă, depășită, la care nu s-a mai umblat de mult timp. S-au eliberat niște autorizații de taxi, a apărut legea care a stabilit numărul de autorizații de taxi pe oraș în funcție de numărul de locuitori, dar care nu a stabilit nimic în privința autorizațiilor deja eliberate. În felul acesta, Craiova a ajuns să aibă un număr de autorizații mult mai mare decât ar trebui. Sunt în jur de 1.700 de autorizații. La ora aceasta, ar trebui să fie undeva la 1.200. Această problemă este un dezavantaj atât pentru cetățeni, cât și pentru taximetriști. Pentru taximetriști este o afacere foarte puțin rentabilă. Numărul foarte mare de mașini face ca numărul de curse să fie foarte redus, iar în ceea ce privește cetățenii, gradul de confort este foarte mic. Taxiurile arată jalnic, mașinile arată jalnic, nu este normal. Mergeți în Occident, în orice localitate, și o să vedeți calitatea taxiurilor. La noi, cea mai elegantă mașină este una care acumulează foarte mulți kilometri, una în care cetățenii se urcă fără să aibă un confort. Ele trebuie să aibă un confort mai mare decât transportul în comun, autobuzul sau tramvaiul. Vedem autobuze și tramvaie care merg goale și cetățeni care gândesc că este mai rentabil să se urce trei sau patru într-un taxi. Cadrul concurențial neașezat corect face să nu crească calitatea transportului nici pentru taxiuri, nici pentru tramvaie, nici pentru autobuze. Ar fi mai rentabil ca numărul lor să fie cel stabilit de lege. Probabil că își va da cineva seama într-o zi de acest lucru și se va crea un cadru legal. Oricum, primăria a retras destul de multe autorizații în ultima perioadă. Din cauza numărului mare de taxiuri avem probleme și cu aglomerarea, și cu locurile de parcare ale taximetriștilor, fiindcă nu poți nici să asiguri necesarul de stații de taxi. Cel mai mare pericol, după părerea mea, este că se va întâmpla ca în toate celelalte domenii: când nu-ți crești calitatea serviciului, într-o zi te va înghiți o firmă mare. Taximetriștii nu simt asta acum. Într-o zi va veni o firmă mare care va cumpăra totul și va aduce mașini noi. Dacă nu-și apără singuri pielea, nimeni nu poate să le-o apere.

Planuri de lungă durată: parc industrial al primăriei pe platforma de Vest

GdS: Vorbeați despre condițiile asemănătoare dintre taxiuri și tramvai. În câteva luni vom avea o nouă linie de tramvai. Cât de oportună a fost investiția în contextul despre care aminteați mai devreme?
M.G.: Investiția a existat. Nu a fost una nouă. Într-adevăr, putem spune că această linie de tramvai a fost rentabilă atunci când aveam platforma de est cu Electroputere, IUG, 7 Noiembrie, cu toate fabricile din zona respectivă. Aveam platforma de vest cu combinatul chimic și se justifica această linie de tramvai care transporta un număr foarte mare de oameni. În condițiile actuale ale acestor platforme, ea nu mai este foarte rentabilă, pe moment. Dar, în perspectivă, consider că rămâne necesară. Au dispărut o mare parte din fabrici din zona de est, dar a apărut un parc industrial acolo (al Consiliului Județean Dolj – n.r.), iar pe platforma de vest se dorește construirea unui parc industrial foarte mare. Există discuții la ora asta cu proprietarii platformei pe care a fost combinatul chimic de a se construi un parc industrial în zonă. Ar fi un lucru pentru care s-ar impune acest tramvai.

GdS: Asta înseamnă că acesta ar fi primul parc industrial al municipalității.
M.G.: Acesta ar fi primul parc industrial al municipiului și unul adevărat, cu dimensiuni care să reprezinte un asemenea parc și care să primească investitori care chiar se arată interesați. E vorba despre o suprafață între 100 și 200 de hectare. Suprafața totală a combinatului este de 220-230 de hectare. Avem, sută la sută, foarte mulți investitori care ar vrea să vină. Nu aș putea să vă spun care sunt aceștia. Sunt discuții pe care le-a avut doamna primar. Știu că există, dar nu pot să vă dau foarte multe amănunte. Să nu uităm, Craiova a fost un oraș puternic industrializat, au existat foarte multe fabrici cu nivel foarte ridicat la vremea respectivă, muncitorii există, tradiția se păstrează de multe ori, iar lucrurile acestea sunt cunoscute și de către investitori. Ei știu ce potențial are Craiova din punct de vedere al forței de muncă. În ceea ce priveşte facilitățile, Craiova reprezintă, după părerea mea, un oraș foarte atractiv. Se discută, la ora asta, despre o autostradă pe culoarul Craiova-Lugoj, iar aceasta ar face ca orașul nostru să fie cuplat la zona europeană. Asta ar lega foarte mult lucrurile. Am avea parcul industrial pe platforma de vest, plus o autostradă Craiova-Lugoj – Lugoj-Timișoara care deja există -, iar asta ar ține Craiova în jocul european. Craiova nu s-ar rupe de restul lumii. În condițiile în care noi nu suntem capabili să facem acest parc industrial, dacă această legătură nu se va face, o să avem, pe termen lung, o mare problemă. Ne rupem și e păcat.

Continuarea în ediția de mâine a Gazetei de Sud

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS