Continuare din ediția de miercuri a Gazetei de Sud
Gazeta de Sud a prezentat, în ediția de ieri, prima parte a interviului cu viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu. Acesta a vorbit, printre altele, despre taxa pentru parcarea subterană, despre un viitor parc industrial al primăriei și despre felul în care se desfășoară transportul public din Bănie. În cea de-a doua parte a interviului pe care GdS o prezintă astăzi, Genoiu a explicat că Asociația „Craiova – Capitală Culturală Europeană 2021“ trebuie să prezinte un buget detaliat, la fel ca orice regie subordonată primăriei, și că trebuie să dea dovadă de transparență. Viceprimarul a mai dat detalii despre regulamentul de funcționare a Centrului Istoric, despre unda verde a sistemelor de semaforizare din oraș și despre cum se va transforma Calea București după ce va fi reabilitată.
Gazeta de Sud: După încheierea lucrărilor la tramvai vom avea alt șantier: strada Calea București?
Mihail Genoiu: Strada va intra în reabilitare. În prezent, licitația nu a fost finalizată. A fost o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) și s-a reluat evaluarea a două societăți care ajunseseră în faza finală. Lucrul acesta va duce la încă o lună de întârzieri. Probabil că, odată cu vremea bună, o să avem și constructorul respectiv. Proiectul străzii Calea București, de la Podul Electro și până la ieșirea din pasajul subteran, nu prevede numai asfaltare. La fiecare intersecție vor fi cel puțin două benzi pentru mersul înainte. Reabilitarea se va cupla și cu o investiție proprie a primăriei în celălalt capăt al Podului Electro, la intrarea în oraș, unde este acum un sens giratoriu provizoriu. Acolo se va construi un sens giratoriu fix și se vor lărgi străzile. Totodată, va fi amplasată și o pasarelă pietonală, în așa fel încât să dispară trecerea de pietoni care încetinea traficul. Pentru pasarelă, avem niște solicitări de sponsorizare din partea unui constructor. Calea București va fi corelată și cu sistemul de monitorizare video, care este realizat, dar nu poate fi pus în funcțiune tocmai din cauza acestor lucrări. Tocmai după finalizarea lor putem vorbi și de eficiența semaforizării în această zonă. Ea este trunchiată, momentan, pe segmente, din cauza lucrărilor care se execută și de multe ori există un disconfort pe care îl simțim cu toții. Dar trebuie să mai avem puțină răbdare.
GdS: Chiar asta urma să vă întreb… Când vom avea acea undă verde despre care se tot vorbește?
M.G.: Unda verde nu se poate realiza decât atunci când finalizăm și celelalte proiecte. Ea este o corelare a tuturor bulevardelor. În momentul în care toate sunt semaforizate inteligent și computerul poate să proceseze toate informațiile, atunci putem vorbi de o undă verde adevărată. Noi vorbim de un sistem inteligent pe Calea București – Calea Severinului, dar el nu poate să primească informații atâta timp cât nu sunt monitorizate și celelalte bulevarde care descarcă trafic în strada principală, spre exemplu bulevardul Carol.
Ideea unui nou pasaj subteran există încă
GdS: Vorbeați, mai demult, despre prelungirea pasajului suprateran cu unul subteran. Mai stă în picioare ideea respectivă?
M.G.: Va trebui să dăm o soluție în zona respectivă. Cei de la Search Corporation care, paradoxal, sunt și cei care lucrează la planul de mobilitate al Zonei Metropolitane, aveau un proiect pentru pasajul subteran care prevedea o ieșire a acestuia undeva în zona Țărăncuța. Din diverse motive, principalele fiind cele financiare, din cauza exproprierilor, pasajul subteran a rămas la jumătate. Legat de prelungirea despre care vorbeați, a pasajului suprateran, am avut o discuție cu cei de la Search Corporation, despre ce soluții ar mai fi în momentul de față. Cea pe care au dat-o ei a fost una care se poartă în toată lumea: ideea de sinusoid. Una dintre intersecții este supraterană, alta este subterană. Această intersecție dintre Calea București și bulevardul Carol I, după teoria lor, ar trebui traversată pe sub, către Piața Mare. O să solicităm un studiu de fezabilitate pentru a vedea ce iese de acolo. Dacă soluția va fi agreată, probabil că o vom supune și dezbaterii publice și poate o înaintăm pe axele următoare.
„Nu impunem programul în Centrul Istoric, vrem să și-l stabilească societățile“
GdS: În luna mai ar trebui tăiată panglica Centrului Istoric. Practic, va fi un orășel într-un oraș mai mare, cu propriul regulament de funcționare. Cum va fi activitatea în Centrul Istoric?
M.G.: Centrul Istoric se va realiza sută la sută în termenul contractual. El a mers foarte bine. Acum au mai rămas lucrările de pe strada Plopșor. În această zonă se lucrează la un Plan Urbanistic Zonal, care este foarte aproape de a fi finalizat. Am avut o discuție cu cei de la Sistematizarea Circulației, Salubritate și Poliția Locală, dar și cu cei de la Urbanism, pentru a corela toate informațiile din zonă și pentru a face acest regulament de funcționare a zonei. El trebuie să țină cont de modul de acces la parcări, la proprietăți, la aprovizionarea spațiilor comerciale și de alimentație publică și, desigur, de accesul mașinilor pentru urgențe, dar și al celor de gunoi. În bugetul pentru anul acesta este propusă achiziționarea unei mașini speciale pentru colectarea gunoiului din zona centrală. Așa cum știți, marea parte a zonei nu permite mașini cu greutate de peste 3,5 tone. În regulament mai avem în discuție posibilitatea de a accesa din două sensuri parcarea din spatele BCR și pe cea din spatele fostei clădiri a telefoanelor. Adică să se poată intra și din strada Nicolaescu-Plopșor, și din strada Mihail Kogălniceanu, făcând astfel ca piațeta de la Biserica „Sfântul Ilie“ să nu fie tranzitată de mașini. În privința spațiilor comerciale, vom avea o dezbatere publică împreună cu cei din zonă, în care să stabilim exact orele de funcționare și de aprovizionare. Nu impunem noi programul, vrem să și-l stabilească societățile de comun acord.
„O să fac eu acest lucru, să solicităm asociației modul în care se cheltuiesc banii“
GdS: Asociația „Craiova – Capitală Culturală Europeană 2021“, subvenționată din bani publici, nu prea a dat dovadă de transparență. Nu știm ce firme au încasat bani de la ea. Joia trecută, asociația avea alocați zero lei de la buget, joia aceasta, la votul final pentru buget, are alocați 400.000 de lei. Veți vota acest proiect în condițiile lipsei de transparență?
M.G.: Banii asociației sunt cheltuiți cu transparență. Nu se poate să existe o asociație care să nu poată să justifice cheltuielile.
GdS: Poate știu cei din primărie, dar craiovenii nu știu.
M.G.: Este problema celor de la asociație și o să-i informez, la rândul meu, pe doamna primar și pe președintele acestei asociații vizavi de transparență. Este un buget pe care trebuie să-l prezinte, atât pe venituri, cât și pe cheltuieli, ca orice altă fundație, societate sau regie care este finanțată de primărie. Acea finanțare a asociației este, practic, un transfer de fonduri de la instituțiile culturale înspre această asociație. Am înțeles că este obligatoriu, ca funcționalitate, să existe o finanțare de la bugetul local. Altfel, competiția ne exclude. Vizavi de transparență, dacă vreți, nu cred că este vreo problemă să fac eu acest lucru: să solicităm asociației să ne pună la dispoziție modul în care se cheltuiesc banii.
GdS: Să înțelegem că, în primă fază, cei zero lei din proiectul de buget au reprezentat o omisiune?
M.G.: Da. A fost o omisiune. Încă o dată spun, sumele sunt aceleași, însă se face un transfer între instituțiile de cultură.
Despre Waterpark și DNA: „Lucrurile nu ar fi trebuit să ajungă aici“
GdS: O mare parte dintre proiectele despre care am vorbit sunt pe fonduri europene. 2015 este un an greu pentru primărie. E vreun proiect care ar putea să nu se încheie până la sfârșitul anului?
M.G.: Din punctul meu de vedere, este vorba despre Waterpark. După cum știm, Direcția Națională Anticorupție are niște suspiciuni de fraudă acolo. Sunt în cercetare. Să dea Dumnezeu să nu se confirme și să putem să-l finalizăm. În situația în care se vor dovedi, va fi greu de dus până la capăt proiectul. Constructorii își văd de treabă, lucrează, chiar dacă la un moment dat s-a invocat că nu ar exista documentele, care au fost ridicate de procurori. Am avut foarte mult sprijin de la DNA și tot ce am solicitat ne-a fost pus la dispoziție, în așa fel încât șantierul să funcționeze. Să sperăm că nimeni nu a făcut nici o greșeală, cu toate că lucrurile nu ar fi trebuit să ajungă aici.
GdS: Și dacă a făcut cineva o greșeală, ce se întâmplă?
M.G.: Sunt două lucruri care trebuie judecate separat. O dată, este proiect european care probabil că e compromis în situația în care apare o fraudă și, a doua oară, mai este proiectul în sine, care poate fi abandonat sau poate să fie continuat pe bani publici. Lucrările au mers destul de bine și, în prezent, aproape 70% din proiect este realizat. Personal, nu l-aș vedea abandonat, ci l-aș vedea dus până la capăt. Trebuie să așteptăm, să vedem expertizele care se vor face. Până una-alta, cei care sunt îndreptățiți să-și spună punctul de vedere vizavi de partea tehnică a construcției, în speță firma care se ocupă cu dirigenția de șantier, trebuie să dea un verdict în legătură cu continuarea lucrărilor, la unul dintre obiective, pentru că doar cu unul există suspiciuni.
GdS: Că tot vorbeam despre fonduri europene, cum vă pregătiți pentru exercițiul financiar care a început în 2014?
M.G.: Din informațiile pe care le am eu, acolo va fi o competiție de genul „primul venit, primul servit“. Lucrăm, în prezent, la un caiet de sarcini pentru un contract prin care să se poată lucra studii de fezabilitate și cereri de finanțare în număr foarte mare, în timp scurt.
Vom scoate la licitație acest contract și așteptăm să se înscrie proiectanți de mare anvergură, care să aibă departamente foarte largi, pe foarte multe domenii. Asta pentru a putea fi primii care depun cererile de finanțare atunci când apar ghidurile solicitanților. Ca proiecte, sunt în continuare bulevarde care se vor reabilita, așa cum au fost cele despre care am discutat acum. E vorba despre pasajul subteran despre care am vorbit deja, dar și un alt pasaj pe strada Gârlești, peste calea ferată.
Mai este continuarea liniei de tramvai, pentru că ea este făcută doar până la Depou, și multe altele.
