Oamenii de afaceri vor ca Fiscul să fie pus să „gândească“ în favoarea antreprenorului, atunci când verifică o firmă sau când sancționează cu amendă o societate aflată la prima abatere. Legislația privind licitațiile publice ar putea fi modificată astfel încât o companie cu expertiză să poată fi primită la o licitație doar dacă aduce acte care să arate că și-a plătit subantreprenorii. Propunerile sună bine în teorie, dar trebuie construite de așa manieră încât să fie viabile și în practică, spun câțiva oameni de afaceri craioveni.
Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri și Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii au organizat, vineri, la Craiova o întâlnire cu mediul antreprenorial din municipiu, la sediul Centrului Multifuncțional din 1 Mai, întâlnire ce a avut drept scop efectuarea unor propuneri de modificare a legislației, în favoarea întreprinderilor mici și mijlocii. Secretarul de stat Narcis Cătălin Beciu a venit cu propuneri concrete pe care le-a adresat oamenilor de afaceri craioveni, întrebându-i pe aceștia cum pot fi îmbunătățite.
Subcontractori, falimentați de antreprenori generali ai unor lucrări
Pornind de la ideea că mulți subantreprenori din țară ar fi ajuns în insolvență sau chiar în faliment din cauză că antreprenorul general pentru care lucrau nu și-a onorat obligațiile privind plățile, secretarul de stat Beciu a propus ca legislația privind achizițiile publice să fie modificată, în favoarea firmelor mai mici, care lucrează ca subcontractori sau prestatori de servicii pentru firme mari ce au calitatea de antreprenori generali ai unor lucrări. Concret, se dorește ca Autoritatea Națională de Reglementare pentru Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) să modifice legislația și să nu mai primească la licitațiile publice oferte de la antreprenorii generali care nu au efectuat plățile către foștii sau actualii subcontractori, pentru lucrări efectuate de aceștia. „Am propus ANRMAP să introducă un nou criteriu de eligibilitate la licitații, acolo unde se cer firme cu experiență în domeniul respectiv. Cei care participă la licitație să prezinte un proces-verbal încheiat cu subantreprenorii de la lucrările anterioare din care să reiasă lucrările efectuate de aceștia și decontate de către antreprenorul general“, a spus, ieri, secretarul de stat Narcis Cătălin Baciu.
Antreprenorii craioveni au salutat inițiativa, care ar sprijini multe firme mici, însă au atras atenția că trebuie stabilite toate detaliile unei astfel de modificări, pentru a nu se întoarce împotriva IMM-urilor subcontractante de diverse lucrări. „Este prima dată când se propun astfel de lucruri concrete. Este foarte important să se găsească o soluție profesionistă pentru calificarea participanților la licitații, pentru că antreprenorul vine cu prețuri foarte mici și de aceea nu mai are din ce să își plătească ulterior subcontractorii. Dacă un antreprenor are 10-20 de subcontractori, atunci cum vom proceda?“, a întrebat Marian Petcu, de la firma de construcții Recon.
Alt antreprenor craiovean, Constantin Sârbu, de la Fin Construct, a precizat că el chiar a intrat într-o situație dificilă din cauza antreprenorului general (fără a-i dezvălui numele), care nu ar fi efectuat către el plăți de sute de mii de euro, punându-l în dificultate financiară, deși firma pentru care a fost subcontractant își încasase banii pe lucrări. Beciu a explicat că, practic, o astfel de măsură ar putea fi aplicată pentru lucrările din ultimii doi ani, iar la ultima plată efectuată de către antreprenorul general, să existe acel proces-verbal, care ulterior va avea rol de certificat la viitoarele licitații ale antreprenorului.
Propunere: ANAF să favorizeze antreprenorii în timpul controalelor
Mediul de afaceri obține cu întârziere banii datorați de către stat, dar același stat care întârzie plățile către firme (rambursarea de TVA, de exemplu) are grijă să execute silit IMM-urile pentru orice datorie. Secretarul de stat Beciu – el însuși antreprenor privat de circa 25 de ani – a venit cu o propunere „culeasă“ din discuțiile cu alți oameni de afaceri din țară, care se referă la modificarea legislației fiscale în favoarea firmelor: „Propunerea este de a introduce în Codul Fiscal o prevedere simplă, împrumutată din Codul Penal. Dacă un organ fiscal este prezent la sediul dumneavoastră în control, atunci acel inspector să interpreteze legea în favoarea dumneavoastră, a agenților economici. Dacă în lege este prevăzută o amendă între 1.000 și 20.000 de lei, atunci (…) dacă sunteți la prima abatere, organul fiscal să vă aplice amenda cea mai mică“. Propunerea a fost îmbrățișată de către reprezentanții mediului de afaceri prezenți la dezbatere. Aceștia și-au manifestat dorința ca propunerile de modificare a legislației să fie cu adevărat aplicabile, dacă vor fi concretizate în acte normative.
De asemenea, șeful Oficiului pentru IMM-uri din Craiova, Radu Ghinea, a întărit ideile antreprenorilor, precizând că „ar fi păcat să fie tratați discriminatoriu antreprenorii din România“, referindu-se la graba cu care Fiscul execută silit firmele, comparativ cu ritmul de melc în care se rambursează banii firmelor care au de încasat de la stat, când, de fapt, trebuie un echilibru în acest domeniu.
Cu ce se mai confruntă antreprenorii din Oltenia
Pe lângă problemele ridicate de secretarul de stat care s-a consultat cu oamenii de afaceri, ieri au venit propuneri și din partea antreprenorilor craioveni. Sabin Popescu, de la organizația patronală UGIR 1903 din Gorj, a propus ca „băncile, prin emiterea carnetelor cec, să își asume fiecare din acele file cec, pentru a nu se mai da diverse tunuri cu astfel de file cec“. Același reprezentant al patronatului respectiv a spus că altă problemă ar fi creșterea repetată a salariului minim, prin acte emise de guvern. Anul acesta, executivul majorează forțat de două ori salariul minim: prima dată creșterea s-a făcut de la 1 ianuarie 2015, de la 900 la 975 de lei brut, iar a doua oară, de la 1 iulie, când va fi 1.050 de lei brut. Pentru angajați este o măsură bună, dar firmele care plătesc salariile a zeci sau sute de oameni nu privesc cu ochi buni astfel de majorări artificiale.
Alt om de afaceri prezent la evenimentul de ieri a propus ca Fiscul și alte organe de control să fie obligate să dovedească vinovăția unei firme într-o speță anume, dacă au suspiciuni, și nu cum se întâmplă în acest moment, în care reprezentanții firmei sunt suspectați de o încălcare a legii și trebuie să dovedească ei că sunt nevinovați.
