Mai multe bănci practică o serie de comisioane care pot fi considerate inimaginabile. Omul de rând află despre ele fie când dă de necaz (când îi este poprit contul), când are mare nevoie să își scoată banii din bancă sau când trebuie să facă o plată urgentă către un terț. Iată câteva comisioane bancare identificate de GdS și de cititori, pe care aceștia le consideră „halucinante“. Unele comisioane sunt excesiv de scumpe pentru clienții persoane fizice.
Pe listele de comisioane practicate de diverse bănci în relația cu persoanele fizice a apărut, în ultimii ani, un comision nou, numit comision pentru instituirea popririi. Este o obligație legală a băncilor să blocheze contul unui client atunci când o instituție a statului sau un executor instituie o poprire. Cu toate acestea, multe bănci preferă să perceapă un astfel de comision colosal de la clientul căruia îi fac poprirea. „Am conturi la trei bănci, iar când mi s-a pus poprire la toate am plătit mai mult comisioanele băncilor decât suma poprită efectiv“, s-a plâns un craiovean.
Cele mai multe bănci au stabilit o sumă de circa 30 de lei drept comision de poprire, iar multe bănci percep și TVA de la client. Explicațiile băncilor pentru diversele comisioane aberante sunt năucitoare.
Comision de poprire introdus „peste noapte“?
Pornim de la un caz concret, în care clientul s-a trezit cu un comision pentru care nu-și dăduse acceptul. Un craiovean acuză faptul că banca la care are cont curent nu l-a informat de introducerea unui comision nou, numit comision de instituire a popririi, pe care banca i l-a reținut în momentul în care i-a fost poprit contul pentru o amendă de circulație. Tânărul își deschisese cont la Alpha Bank în 2011, când a semnat o grilă cu comisioane, fără să existe pe lista respectivă și un comision de poprire. Ulterior, în 2014, lui i s-a făcut o poprire pe cont. Omul susține că banca i-a reținut un comision pentru înființarea popririi de circa 30 de lei (aproximativ 6,75 euro) de existența căruia el spune că nu știa și că nu a fost informat în prealabil de bancă sub nici o formă.
Alpha Bank a considerat că acel client ar fi acceptat tacit comisioanele noi
Tânărul s-a adresat în scris băncii, solicitând să i se comunice de ce nu a fost informat de existența noului comision, iar instituția de credit i-a comunicat că l-ar fi înștiințat despre noile comisioane încă de prin 2012, printr-un e-mail. Banca a considerat că noile comisioane ar fi fost „acceptate tacit“ de clientul craiovean, pentru că acesta nu ar fi răspuns la e-mail. „Nu am primit nici un e-mail de la bancă“, susține tânărul hotărât să își facă dreptate. Ce i-a răspuns banca? „În ceea ce privește comisionul de instituire a popririi la care faceți referire în reclamația menționată, vă informăm că acesta este perceput pentru operațiunea efectuată de bancă în vederea instituirii popririi, în conformitate cu tariful de comisioane (tarif despre care ați fost informat atât la data deschiderii contului curent, cât și la fiecare modificare ulterioară). Precizăm că prin adresa nr. 267373/20.07.2012 trimisă prin e-mail la adresa (…) ați fost informat cu privire la modificarea tarifului de comisioane practicat de bancă“, se arată în răspunsul Alpha Bank transmis către clientul său, răspuns în care banca a inserat că i-ar fi transmis un e-mail clientului său într-o vineri seară, pe 20.07.2012, fix la ora 21.13, dar nu face dovada cu conținutul efectiv al acelui e-mail. Cu câteva rânduri mai jos, banca explică faptul că omul nu a răspuns la e-mail, dar că s-a considerat „acceptare tacită“: „Menționăm că modalitatea de notificare utilizată (respectiv transmiterea prin e-mail) este în conformitate cu opțiunea exprimată de dumneavoastră în cuprinsul Formularului de identificare persoane fizice, completat și semnat de dumneavoastră în data de 29.04.2011. (…) Ați avut la dispoziție un termen de două luni în care vă puteați exprima refuzul cu privire la aplicarea noii ediții a Tarifului de Comisioane Standard. Neexprimându-vă opțiunea în scris, conform OUG nr. 113/2009 s-a constatat acceptarea dumneavoastră tacită, astfel că tariful intrat în vigoare la 20.09.2012 v-a devenit aplicabil“, i-a comunicat Alpha Bank respectivului client.
Cum devii captiv în ițele unei bănci
Persoana fizică și banca respectivă conveniseră inițial ca toate comunicările dinspre bancă să se facă prin e-mail către client. Dar prin „Condițiile generale de afaceri“, practic, banca îl face captiv pe orice client care acceptă ca informațiile să îi fie comunicate la distanță, prin poșta electronică, pentru că în acest caz banca nu solicită confirmare de primire de la client. „Corespondenţa va fi considerată primită la data semnării de primire de către destinatar, în cazul transmisiunilor prin scrisoare transmisă cu confirmare de primire, la data generării de către fax a raportului de confirmare, în cazul transmisiunilor prin fax sau, la data transmiterii mesajului, în cazul poştei electronice acceptate în prealabil de către părţi“, se arată în Capitolul 11 din „Condițiile generale de afaceri“ ale băncii, care pot fi studiate pe internet. Cu alte cuvinte, banca poate spune că i-a trimis un mesaj clientului cu noile comisioane, dar nu îi face dovada omului de conținutul exact al respectivului mesaj. Deci, indiferent dacă clientul citește sau nu citește mesajul de pe e-mail, el devine bun de plată, uneori chiar fără să știe.
Craioveanul este revoltat și după acest răspuns al băncii. „Este halucinant comportamentul Alpha Bank. Mi-a fost luat din cont un comision abuziv care încalcă legea, iar banca se ascunde pentru a soluționa acest caz. Atunci când clientul deschide contul la Alpha Bank, toate bune și frumoase, iar atunci când clientul descoperă o nedreptate a băncii, conducerea băncii se ascunde după un e-mail și ignoră rezolvarea problemei“, a spus clientul băncii respective, pentru GdS.
GdS a solicitat un punct de vedere oficial de la Alpha Bank în acest caz, dar până la închiderea ediției nu am primit răspuns din partea băncii.
Ce spune legea
În cazul craioveanului care s-a adresat GdS, banca a modificat contractul inițial, introducând un nou comision (de instituire a popririi) și modificând alte comisioane față de cele existente la contractul inițial, fără ca clientul să aibă efectiv posibilitatea să riposteze.
Clienții cărora băncile încearcă să le impună comisioane noi sau majorarea altor comisioane bancare trebuie să știe că pot să nu fie de acord cu costurile noi pe care băncile le introduc. OUG nr. 113/2009 privind serviciile de plată, cu modificările și completările ulterioare precizează, printre altele, cum trebuie făcute comunicările între client și bancă. Astfel, la art. 101 din OUG nr. 113/2009 se arată că fiecare modificare a contractului-cadru dintre bancă și client este supusă atenţiei clientului cu cel puțin două luni înainte de a avea loc, iar clientul trebuie să știe de acea modificare propusă. Dacă un client nu este de acord cu ceea ce îi propune banca, atunci el poate să denunțe contractul cu instituția de credit și să renunțe la serviciile băncii. Practic, dacă băncile vă trimit pe e-mail informări privind noile comisioane ce urmează să intre în vigoare, iar dumneavoastră nu sunteți de acord cu ele, atunci puteți să denunțați contractul „unilateral, imediat și în mod gratuit, înainte de data propusă pentru aplicarea modificărilor“, potrivit prevederilor art. 101 din OUG nr. 113.
BCR are comision de poprire de 31 de lei doar pentru a elibera o hârtie
În lista de comisioane a BCR publicată pe site-ul băncii figurează „Comision pentru furnizarea documentației pentru poprirea instituită pe cont – 25 de lei/solicitare, plus TVA“. Deci se percep 31 de lei, pentru un serviciu legal obligatoriu și pe care clientul nu l-a solicitat. Reprezentații BCR au explicat de ce au introdus acel comision: „Când vine clientul în bancă și află că are contul blocat, atunci el cere documentul prin care i s-a instituit poprirea. Banca trebuie să caute prin documente și să îi elibereze clientului o copie a popririi de la Fisc sau de la altă instituție. Pentru acea hârtie se percepe comisionul“.
La BCR se deschide și un cont accesoriu pentru popriri, pentru care se percepe, de asemenea, comision. „Am cont în valută la BCR și mi-a făcut Fiscul poprire. Banca mi-a deschis un cont accesoriu în lei, pentru a face plata în lei către ANAF, dar m-a taxat cu circa 30 de lei și mi-au spus că este comision pentru contul accesoriu. Dar nu eu am cerut acel cont“, a mai spus alt craiovean.
Banca ia comision și dacă acel client nu își retrage banii
Tot la BCR, alt comision uriaș atrage atenția. Potrivit tabelului cu tarifele publicate pe internet, banca informează că „Pentru retrageri mai mari sau egale cu 50.000 de lei sau 10.000 de euro, neprogramate în prealabil cu două zile lucrătoare, se percepe un comision unic din suma retrasă“. Cu alte cuvinte, dacă un client merge să își lichideze depozitul de 50.000 de lei sau retrage pur și simplu această sumă sau una mai mare din contul lui fără să fi sunat cu două zile înainte la instituția de credit, atunci datorează băncii 500 de lei dintr-un foc. În continuare, în lista BCR apare încă un comision aberant: „Același comision (1%) se aplică pentru sumele programate și neridicate. Comisionul se aplică dacă suma este disponibilă în unitate“. Deci dacă anunțați banca din timp că vă retrageți peste 50.000 de lei și vă răzgândiți atunci, tot vă ia comision de minimum 500 de lei, respectiv de 1% din valoare.
Explicația băncii pentru acest comision ciudat este următoarea: „Dacă te programezi să își ridici banii din depozit în numerar și nu i-ai ridicat la data programată, atunci banca îți percepe acel comision pentru că ai blocat o sumă de bani la bancă. Banca plătește dobândă la BNR dacă ia cash și de aceea se percepe comision și de la client dacă nu ridică banii. Operațiunile cu cash sunt cele mai costisitoare. De aceea se încurajează plățile electronice“, au spus reprezentanții BCR din București.
Comision uriaș al BRD
Dacă o persoană dorește să achite cu bani lichizi o sumă de bani în conturile unei firme, deschise la BRD, atunci acea persoană e taxată substanțial. Ea trebuie să scoată din buzunar și un comision „gras“, care intră în conturile băncii și reprezintă 0,7% din suma depusă. Comisionul respectiv nu există în lista de comisioane a băncii pentru persoane juridice, motiv pentru care ne-am adresat direct băncii. Contactând telefonic BRD Oltenia și întrebând, ca un simplu cetățean, care este comisionul perceput de bancă pentru a depune o sumă de 20.000 de lei în contul unei firme, operatorul BRD a făcut calculele și a spus: „La 20.000 de lei, comisionul este de 0,7% din sumă. Deci vă costă 140 de lei să depuneți suma respectivă în contul persoanei juridice, dacă acea persoană are conturile deschise la noi“. Dacă cineva își achiziționează o mașină, de exemplu, și plătește 30.000 sau 50.000 în contul unei firme cu contul la BRD, atunci comisionul băncii este între 210 lei și 350 de lei pentru o simplă operațiune de încasare.
Astfel de comisioane percepute la operațiunile cu numerar sunt făcute pentru a reduce operațiunile bancare cu bani lichizi și pentru a stimula plățile electronice, explică băncile.
Comision aberant, desființat de OUG nr. 50/2010
În trecut, băncile încasau o sumă importantă de bani de la persoanele care își achitau creditele înainte de scadență. Majoritatea băncilor percepeau un comision de rambursare anticipată de 5% din suma pe care omul o plătea băncii ca să își achite creditul înainte de scadență. După apariția OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit încheiate cu consumatorii, legiuitorul a interzis calcularea unui comision atât de mare de rambursare anticipată, plafonându-l până la maximum 1%, în funcție de perioada rămasă până la scadența efectivă a creditului.
Este interzis ca banca să introducă noi comisioane pe parcursul contractului de credit
Iată cum vă puteți feri de eventuale abuzuri din partea băncilor, fiind informați asupra drepturilor de clienți. Dacă ați contractat un credit de la bancă, regulile privind comisioanele percepute de instituția de credit sunt și mai stricte. Articolul 35 din OUG nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatorii persoane fizice prevede în ce condiții trebuie informați clienții despre comisioane și când sunt interzise altele noi. Articolul respectiv prevede la aliniatul (1), litera b) următoarele: „b) se interzice introducerea și perceperea de noi taxe, comisioane, tarife, speze bancare sau orice alte costuri aferente contractului, cu excepția costurilor specifice unor servicii suplimentare solicitate în mod expres de consumator, neprevăzute în contract și care nu erau oferite consumatorilor la data încheierii acestuia. Aceste costuri neprevăzute vor fi percepute numai pe baza unor acte adiționale acceptate de consumator. Sunt exceptate costurile impuse prin legislație“;
La aliniatul (3) de la art. 35 se mai prevede: „Pentru orice modificare a nivelului costurilor creditului, potrivit condițiilor contractuale, creditorul este obligat să notifice consumatorul în scris sau, la cererea expresă a consumatorului, prin altă modalitate stabilită de acesta și agreată de creditor și va pune la dispoziția acestuia un nou tabel de amortizare/grafic de rambursare“.