Pastramă de porc, cârnaţi picanţi, slăninuţă ţărănească, prăjituri de casă, dar şi zacuscă din vinete tocate manual, toate aceste bunătăţi au fost aduse în Bănie de producători din Caraş-Severin, Braşov şi Maramureş. Craiovenii au la dispoziţie trei zile să le guste şi să le cumpere, în cadrul Târgului de produse tradiţionale şi ecologice, care se desfăşoară pe esplanada Teatrului Naţional.
Îmbrăcată în straie populare, o gospodină din Maramureş invita vineri oamenii să deguste pâine de casă şi sarmale cu păsat. „Am adus pâine de casă, tradiţională, de post, sarmale cu păsat, cu multe legume, cu ciuperci. Mâine facem plăcintă cu brânză pentru că specialitatea noastră este prăjitura de casă“, a spus Maria Rad, din Ocna Şugatag, judeţul Maramureş.
Alături, un stand plin cu prăjituri de casă, făcute după reţete vechi, îmbia trecătorii. „Folosim numai produse din gospodărie. Este totul tradiţional şi natural. Toată familia munceşte la aceste prăjituri“, a spus Lucian Vişovan, din Ocna Şugatag, judeţul Maramureş.
Printre producători se aflau şi persoane cu state vechi în breaslă, a căror marfă a ajuns şi peste hotare. Este cazul unui producător din Caraş-Severin, care a adus la Craiova zacuscă din vinete tocate manual, salată din ciuperci crescute la poalele Semenicului şi zacuscă din fasole. Toate sunt făcute după reţete vechi şi au fost premiate şi la Berlin.
„Totul este făcut manual, de la mărunţirea legumelor, până la ambalare. Nu e uşor, dar asta face diferenţa între produsele noastre şi altele. Facem aproximativ 60 de borcane de zacuscă pe săptămână. Marfa noastră se comercializează în 31 de hipermarketuri din toată ţara, dar ajunge şi în magazine din München, şi nu numai. Am fost patru ani la rând la Săptămâna Verde de la Berlin, iar ultima dată am fost şi premiaţi“, a spus Mircea Freisz, din Bocşa, judeţul Caraş-Severin.
În ciuda preţurilor ceva mai piperate, craiovenii preferă să cumpere produse tradiţionale. „De obicei cumpărăm pentru că sunt mai sănătoase“, a spus Maria Dumitraşcu. Există totuşi şi persoane mai sceptice. „Mă uitam la sarmale, la salam, merită banii, numai să fie tradiţionale…“, a afirmat Anca Dincă, din Craiova.
Doljul nu are nici un produs tradiţional atestat
Târgul de produse tradiţionale şi ecologice este organizat de Asociaţia Crescătorilor de Suine Autohtone Mangaliţa şi Bazna din România şi Federaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, în parteneriat cu Camera Agricolă Judeţeană Dolj, Facultatea de Agricultură şi Horticultură Craiova şi Direcţia Agricolă Dolj. Nagy Alexandru, reprezentant al Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Turda, a spus, în cadrul unei conferinţe de presă care a avut loc vineri la Facultatea de Agricultură şi Horticultură Craiova, că doreşte să-i încurajeze pe crescătorii de animale să achiziţioneze porci din rasele Mangaliţa şi Bazna întrucât carnea acestora este foarte sănătoasă. Ioan Tătăran, vicepreşedintele Federaţiei Producătorilor de Produse Tradiţionale din România, a spus că se doreşte extinderea acestor produse în toată ţara. „Piaţa produselor tradiţionale este o nişă în expansiune. Produse tradiţionale înseamnă produse realizate cu materie primă din zonă, cu reţete de la strămoşi. Tehnologia şi ustensilele folosite sunt tot tradiţionale“, a spus Ioan Tătăran.
În judeţul Dolj nu există nici un produs tradiţional atestat până acum. „Sunt 17 judeţe unde nu avem nici un produs tradiţional atestat, printre care se numără şi Doljul. Eu refuz să cred că aici nu există nici un produs de notorietate“, a spus Viorel Morărescu, director general al Direcţiei Generale de Industrie Alimentară, din cadrul Ministerului Agriculturii.
Monica Stuparu
