În timp ce în zona de sud-vest a țării trăiesc doar 7,97% dintre angajații din România, tot în această regiune se găsesc și 15% din șomerii țării. O analiză efectuată de GdS, realizată după indicatorii sărăciei calculați de Statistică, arată de ce se situează Oltenia printre cele mai sărace zone din România.
În regiunea sud-vest Oltenia sunt puțini salariați, șomeri mulți, pensionari cu venituri mici, precum și salarii sub media pe țară. Indicii sărăciei arată că zona este una dintre cele mai afectate din România. GdS a analizat datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică Dolj și a scos la iveală care sunt cele mai sărace județe din Oltenia și cum se situează regiunea față de altele din țară. În urma analizei reiese că sărăcia este strâns legată de lipsa locurilor de muncă, dar și a marilor investiții. De asemenea, se poate observa că o duc cel mai bine românii care trăiesc în zonele puternic industrializate.
Din analiza datelor statistice se poate observa că în toate județele Olteniei veniturile înregistrate de cei care lucrează și de pensionari sunt sub media pe țară, deci puterea de cumpărare nu poate fi mare. În multe județe, numărul pensionarilor este mai mare decât numărul salariaților, iar rata șomajului sare cu mult peste media pe țară.
În toate județele Olteniei s-a ajuns la un paradox: populația inactivă este mai numeroasă decât cea activă, care poate munci.
Măsurarea sărăciei prin intermediul unor indicatori statistici arată că rata sărăciei în județele Olteniei este printre cele mai mari din țară. Indicatorul numit „Ponderea populației cu lipsuri materiale grave“ în totalul populației atinge procente alarmante în Oltenia, cu mult peste media pe țară. Cei mai mulți indicatori se învârt în jurul faptului că o mare parte din populație nu muncește, fapt ce creează dezechilibre.
Urmăriți în cele ce urmează, detaliat, care sunt indicatorii ce conduc la faptul că Oltenia este una dintre cele mai sărace regiuni din țară.
Oltenia – populație multă, salariați puțini
La sfârșitul anului 2014, în Oltenia existau 377.504 salariați, ceea ce reprezenta 7,96% din totalul salariaților din România, în număr de 4.742.350 de persoane. În Dolj munceau cu forme legale 122.000 de persoane la sfârșitul anului 2014, în timp ce totalul populației este de 550.000 de persoane, din care mai mult de jumătate sunt apte de muncă. În același timp, județul din Oltenia cu cele mai puține locuri de muncă era Mehedinți, cu doar 41.476 de angajați. În Olt erau 64.000 de salariați, în Gorj – 74.000 de salariați și în Vâlcea – 76.700 de angajați.
Datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică Dolj arată că la sfârșitul anului 2013, dintre toate județele Olteniei, în Dolj erau cei mai mulți oameni ocupați, dat fiind faptul că și județul este unul dintre cele mai mari din țară. Totuși, jumătate din populație nu lucrează și nici nu este ocupată în vreo altă activitate, în afara celei pentru care se primește un venit salarial. În Dolj, din populația de peste 550.000 de locuitori, doar 262.700 de persoane erau ocupate, la finele anului 2013. Cele mai puține persoane ocupate au fost în Mehedinți, 105.300, în Gorj – 134.400, în Olt – 163.500, iar în Vâlcea – 166.200 de persoane.
„Campioni“ la numărul de șomeri
Dintre cei 478.000 de șomeri înregistrați în România la sfârșitul lunii decembrie 2014, 72.839 se regăsesc în Oltenia, adică 15% din total. În Dolj trăiesc cei mai mulți șomeri din regiune, adică 26.755 de persoane, urmat de Olt, cu 14.435 de șomeri, și de Mehedinți, cu 11.464 de persoane în șomaj. În Gorj erau înregistrați la sfârșitul anului 10.581 de șomeri, în timp ce în Vâlcea trăiau cei mai puțini șomeri din Oltenia – 9.604 persoane.
Dacă numărul șomerilor nu poate fi concludent pentru imaginea sărăciei, atunci rata șomajului aduce clarificări, pentru că aceasta reprezintă numărul de șomeri raportat la populația activă din fiecare județ. Rata șomajului pe țară este de 5,3%, în medie. În Oltenia, rata șomajului se situează cu mult peste media pe țară, ajungând la 8% la finele anului 2014. Județul cu cea mai mare rată a șomajului este Mehedinți – cu 9,8%. Pe locul doi era Doljul, cu 9,2% rată a șomajului, iar pe locul trei era Olt, cu 8,1%. În Gorj, rata șomajului era de 7,2% în perioada analizată, deci tot peste media pe țară. Cea mai mică rată a șomajului din Oltenia s-a înregistrat în Vâlcea, 5,4%, foarte aproape de media pe țară.
Țara asistaților social
Pe lângă șomeri, în fiecare județ să găsește o listă lungă de persoane asistate social, care nu își pot asigura singure traiul zilnic și sunt plătite de stat. Doar în Dolj, datele de asistență socială din 2014 arată că 24.000 de doljeni erau asistaţi social, alți 10.000 trăiau din alocaţii complementare, iar peste 14.000 primeau venitul minim garantat de la stat. Astfel de persoane se regăsesc în fiecare județ din sudul țării, și nu numai.
Venitul din pensie în Oltenia e sub media pe țară
Pensia medie în Oltenia este de 795 de lei pe lună, sub pensia medie pe țară, care este de 845 de lei pe lună. Gorjul are cea mai mare pensie medie lunară din Oltenia (880 de lei pe lună) și 76.800 de pensionari. În Mehedinți, deși nu sunt multe locuri de muncă și salariul este mic, pensionarii sunt în număr de 59.000, dar pensia medie pe județ este de 808 lei pe lună, peste media pe regiune. În Dolj trăiesc cei mai mulți pensionari din Oltenia, 154.132 de persoane, pensia medie pe care o primesc acești oameni fiind destul de mică: 794 de lei pe lună de persoană. În Vâlcea trăiesc 100.738 de pensionari, care încasează o pensie medie de 785 de lei, cu mult sub media pe țară. Veniturile cele mai mici din pensie, în medie, se înregistrează în județul Olt – 727 de lei pe lună. Numărul de pensionari din acest județ depășește 93.000 de persoane.
Salarii mai mici în Oltenia
Nici salariile celor care muncesc în Oltenia nu se situează la nivelul mediei pe țară. Potrivit datelor de la Statistica doljeană, câștigul salarial mediu net pe țară era de 1.884 de lei pe lună, la sfârșitul anului 2014. În regiunea Oltenia, cel mai mare câștig salarial mediu net a fost înregistrat în județul Gorj – 1.767 de lei pe lună, dar sub cel de pe țară. Doljenii au câștigat pe finalul anului trecut cu circa 200 de lei mai puțin decât media pe țară, salariul mediu net fiind de 1.684 de lei pe lună. În Mehedinți, salariile sunt și mai mici. Câștigul salarial mediu net de acolo a fost de doar 1.560 de lei pe lună. Salariații din Olt au câștigat, în decembrie 2014, 1.547 de lei pe lună, în medie, iar cei din Vâlcea au încasat cei mai puțini bani dintre toți oltenii, abia ajungând la o medie salarială de 1.438 de lei pe lună. Se observă că salariații cel mai bine plătiți din România trăiesc în zonele puternic industrializate. Cele mai mari câștiguri salariale sunt în judeţele Ilfov (2.006 lei pe lună), Timiș, Cluj și Argeș, cu sume cuprinse între 1.880 – 1.920 de lei pe lună.
Doljul, record la populația inactivă
Îmbătrânirea populației ar trebui să fie un fenomen îngrijorător pentru autorități.
Pe lângă faptul că zona Olteniei este printre cele mai sărace din țară, în această regiune există și populație inactivă numeroasă. În toate județele Olteniei, numărul persoanelor inactive este cu mult mai mare decât cel al persoanelor care pot munci. Doljul este „vârf de lance“ la acest indicator. Există mai mulți doljeni inactivi decât activi în muncă. Dacă la recensământul populației din 2011 în Dolj existau 285.000 de persoane active, numărul persoanelor inactive era și mai mare, ajungând la 375.000. În această categorie intră bătrânii, copiii și cei care nu mai sunt apți de muncă din diverse motive.
Indicatorii sărăciei. Pe ce loc se situează Oltenia
Statistica analizează mai multe date din teritoriu din care se poate stabili gradul de sărăcie al unei zone din România.
Ponderea populaţiei afectate de lipsuri materiale grave era (procent din populaţia totală), în 2011, de 29,4% pe toată țara. În același interval analizat de Statistică, în regiunea sud-vest Oltenia se înregistrase o pondere a populației afectată de lipsuri grave de 30,2%, deci peste media pe țară. Peste Oltenia erau zonele Dobrogea și Moldova, respectiv sud-est (37%) și nord-est (38%).
Potrivit datelor de la Institutul European de Statistică – EUROSTAT -, ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării cu o intensitate redusă a muncii (procent din populaţia totală, dar numai pentru persoane în vârstă de 0–59 ani) era foarte mare în regiunea sud-vest Oltenia la sfârșitul anului 2011, ajungând la 9,4%. Regiunea Olteniei era depășită doar de zona de sud-est, cu 9,5%, în timp ce media pe țară era de 6,7% la finalul anului 2011. Cel mai mic procent era în nord-est, de doar 4,1%.
Rata riscului de sărăcie
Tot la nivelul anului 2011 există calculat de EUROSTAT, pe baza datelor primite din țară, rata riscului de sărăcie, care era de 22,2% pe România. În Oltenia, rata riscului de sărăcie era peste media pe țară, ajungând la 28,9%, mai mare decât în Dobrogea (28%). Oltenia este depășită doar de Moldova, cu o rată a riscului de sărăcie de 34,4%. Cea mai mare rată a riscului de sărăcie o avea Moldova, cu 51,2%, urmată de Dobrogea, cu 50%. Cea mai mică rată o avea zona București-Ilfov, cu 3,4%, urmată de zonele din centru (18%) și din vestul țării, unde acest risc era sub media pe țară (18,8%).
PIB-ul în Oltenia
Cel mai mare produs intern brut (PIB) din Oltenia, exprimat în prețuri curente, a fost realizat în județul Dolj, spun datele furnizate de Direcția Județeană de Statistică Dolj, județul fiind unul mare, cu populație numeroasă. PIB-ul din Dolj a fost, în 2012, de 14,68 miliarde de lei. Și Gorjul a realizat un PIB de 10,7 miliarde de lei, în prețuri curente. Cei din Vâlcea au avut un PIB de 8,4 miliarde de lei, iar în Olt s-a realizat un PIB de 8,1 miliarde de lei. Cel mai mic produs intern brut pe regiune s-a înregistrat în Mehedinți, doar 4,5 miliarde de lei. În total, PIB-ul Olteniei a fost de 46,38 miliarde de lei. Ca și contraexemplu, în aceeași perioadă analizată, în regiunea de vest a țării, PIB-ul total era de 55,29 de miliarde de lei, iar cea mai mare pondere în PIB o avea județul Timiș, cu 49%.
