Muzeul Olteniei Craiova celebrează, pe 1 aprilie, 100 de ani de la înființare. Evenimentul este marcat printr-o expoziție, un bun prilej de întâlnire a publicului cu patrimoniul cultural, provenit din valoroase colecţii etnografice, din colecţiile Aman şi Romanescu, care aparţin, acum, Muzeului Olteniei şi Muzeului de Artă din Craiova.
Muzeul Olteniei, continuatorul direct al Muzeului Regional de Antichităţi şi Etnografie, înfiinţat la 1 aprilie 1915 în Craiova, îmbracă haine alese la ceas de sărbătoare. În urmă cu o sută de ani, ca urmare a pasiunii şi dăruirii unor familii de seamă din Craiova începutului de secol XX, dar mai ales în urma demersurilor neobosite ale personalităţii culturale care a fost Ştefan Ciuceanu, se puneau bazele instituției de cultură ce se instala la parterul Palatului Prefecturii. Începutul a fost anevoios, presărat cu memorii înaintate prefectului de către Ștefan Ciuceanu, prin care solicita înfiinţarea muzeului. „O naţiune nu poate renunţa la trecutu-i, care e moarte dătătoare de viaţă, izvor de aspiraţiuni pentru viitor… Avem o pioasă datorie să desmormântăm trecutul nostru istoric, să-l reconstituim cât mai bine din materialul rămas şi cules, să-l luminăm până-n cele mai depărtate hotare ale vremii, să-l preţuim şi să-l slăvim ca tot ce face parte din patrimoniul nostru naţional“.
Au urmat perioade grele pentru instituție, după cum povesteşte managerul instituţiei, Florin Ridiche. „În cei 100 de ani, muzeul a avut o istorie zbuciumată. El s-a înființat în 1 aprilie 1915, dar, după numai un an și jumătate, în toamna anului 1916, puținele piese care au constituit baza, cam 1.000, au dispărut în mare parte din cauza ocupației germane din Primul Război Mondial. Altele au fost distruse.
Momentul cel mai important din istoria muzeului a fost anul 1948, când fosta Şcoală Primară de Fete «Madona Dudu» a fost încredințată ca sediu principal Muzeului Olteniei, unde, până în anul 1963, au fost amenajate expoziţii permanente de istorie, etnografie şi ştiinţele naturii.
De asemenea, trebuie menționat faptul că între anii 1975-1984, Secția de Științele Naturii nu a mai avut sediu, nici expoziție. Activul de partid de la București hotăra în 1975 să desființeze din cadrul Muzeului Olteniei expozițiile de Științele Naturii, pentru a se dezvolta, prin expunerea de la Secția de Istorie-Arheologie, cultul personalității, ce avea să dureze până în 1990.
Muzeul Olteniei și-a recăpătat adevărata personalitate în ultimii opt ani. De când au început investițiile Consiliului Județean Dolj, muzeul a beneficiat de schimbarea infrastructurii și a expozițiilor permanente. Acum putem să vorbim de o instituție de cultură de sine stătătoare cu o remarcabilă vizibilitate și în Craiova, dar și în țară“, a precizat managerul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.
Întâlnire cu patrimoniul cultural
La ceas aniversar, Muzeul Olteniei propune publicului vizitator o întâlnire cu patrimoniul cultural provenit din valoroase colecţii etnografice, din colecţiile Aman şi Romanescu.
Totodată, prin combinarea materialelor ilustrative şi a pieselor din patrimoniul cultural, expoziţia îşi propune să prezinte, pe de o parte, muzeul, de-a lungul evenimentelor istorice (ocupaţia germană din timpul Primului Război Mondial, efervescenţa vieţii culturale interbelice, a doua conflagraţie mondială, perioada „Republicii Populare“, efectele cutremurului din anul 1977), iar, pe de altă parte, activitatea de cercetare şi de popularizare a patrimoniului cultural.
Într-o primă sală expozițională vizitatorul va putea parcurge harta descoperirilor arheologice din Oltenia, la fel cum va putea să observe o parte a materialului provenit din aceste cercetări: obiecte de silex şi topoare de piatră de la Toceni şi Cârcea, vase aparţinând culturii Gârla Mare (Bistreţ şi Ghidici), ceramică romană şi medievală.
Într-o altă sală, expunerea acordă o atenţie deosebită obiectelor de patrimoniu din colecţiile Aman şi Romanescu. Piesele de mobilier din secolul al XIX–lea, arta decorativă străină şi românească, tablourile şi grafica semnate Theodor Aman, obiectele personale ce înnobilau cândva locuinţele familiilor Aman şi Romanescu, vor putea fi admirate şi vor recrea atmosfera acelor vremuri.
„Publicul va putea admira scaune de patrimoniu, un secretaire, o vitrină, piedestaluri. Sunt interesante și cele câteva arme care au aparținut fondului Aman și care vor fi expuse, dar și obiecte personale, ceasurile din aur aparținând Aristiei și lui Alexandru Aman, obiecte de artă decorativă, statuete, bibelouri, trei cești din porțelan de Sevres, care au fost achiziționate de Alexandru Aman de la Paris, în vremea Revoluției de la 1848“, a precizat Valentina Popescu, muzeograf în cadrul Secției Istorie-Arheologie a Muzeului Oltenia.
Altă parte a expoziţiei pune în valoare patrimoniul Secţiei de Etnografie a Muzeului Olteniei Craiova, care vine să confirme istoric şi socio-cultural un spaţiu distinct, identitar, al unei provincii bogate în tradiţii şi limbaje tradiţionale, atât materiale, cât şi spirituale. „Colegii de la Secția de Etnografie au selectat câteva obiecte din fondul vechi și încearcă reconstituirea unui interior țărănesc“, a mai precizat Valentina Popescu.
În cadrul evenimentului ce va avea loc la Secția de Istorie – Arheologie, miercuri, 1 aprilie, va fi lansat și volumul „Centenar Muzeul Olteniei 1915-2015“, purtând semnătura Otiliei Gherghe, șefa Secției Istorie-Arheologie până în anul 2004. „Am încercat să readuc în contemporaneitate istoria bogată şi diversă a Olteniei şi implicit misiunea nobilă a Muzeului Olteniei, a secţiilor acestuia, ca tezaurizatoare a unui valoros şi divers patrimoniu, a activităţii muzeografilor, conservatorilor şi restauratorilor fără de care multe dintre obiectele şi colecţiile cu care ne mândrim astăzi nu ar fi supravieţuit timpului“, preciza autoarea în argumentul lucrării.
