Gazeta de Sud vă prezintă astăzi partea a doua a interviului cu primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, în care vorbeşte despre unda verde de pe strada Calea București, despre cartierele în care vor începe lucrările de astupare a gropilor de pe stradă, dar și despre problemele legate de reabilitarea termică a blocurilor. Nu ratați mâine ultima parte a interviului, în care Olguța Vasilescu va vorbi despre blocajul din administrație cauzat de teama funcționarilor de DNA, despre insolvența SC Termo Craiova și despre proiectele care ar putea fi implementate în Craiova cu bani europeni pe perioada 2014-2020.
Continuare din ediția de miercuri a Gazetei de Sud
GdS: Presupunând că se va termina la timp și proiectul legat de tramvai și de asfaltarea Căii București și se dă strada în circulație, ce veți face cu sistematizarea circulației din zona pasajului subteran?
L.O.V.: Acolo avem, pentru perioada următoare, o pasarelă pietonală, astfel încât măcar pietonii să nu mai încurce zona respectivă. Așteptăm concursuri de soluții pentu cinci pasarele pietonale. În mod normal, unda verde ar trebui să funcționeze foarte bine. Îmi spun șoferii acum că nu este în regulă că am scos sensul giratoriu. Când am introdus giratoriul, au fost foarte mulți care au protestat, pentru că nu erau obișnuiți cu giratoriu pe Calea București. Acum își dau seama că a fost foarte bine. Fiind proiectul pe fonduri europene, nu vom putea avea giratoriu acolo. Va trebui să avem unda verde, care a fost reglată împreună cu cei de la Poliția Rutieră și ați văzut bine că mai mult nu a funcționat. Dar este foarte adevărat că nu poți avea undă verde până nu se termină toate lucrările. Abia atunci se va putea regla. Noi am făcut o adresă către Universitatea din Craiova, am avut o discuție și cu domnul rector, care ne-a spus că are un compartiment specializat în cadrul unei facultăți pentru așa ceva, adică traficul rutier și reglarea semafoarelor. Și le-am făcut adresă ca să calculeze, dacă vreți, milimetric.
GdS: Deci despre existența și reglarea undei verzi putem vorbi din 2016?
L.O.V.: Da. Noi sperăm ca în 2016 să avem gata și pasarela pietonală.
GdS: Unde vor fi amplasate celelalte patru pasarele?
L.O.V.: La Viitorul, la Piața Mare, alta la Casa Științei și Tehnicii și o alta, la care proiectul este finalizat, la ieșire din oraș, în Lăpuș. Singura care nu va fi prevăzută cu lift va fi cea de la ieșirea din oraș, pentru că este făcută de firma Popeci pe propria cheltuială. Abia după aceea vom putea interveni să punem un lift.
GdS: Cât costă cele cinci pasarele?
L.O.V.: Asta va reieși din licitație.
GdS: Vorbeați la un moment dat de un cost de un milion de euro sau dolari…
L.O.V.: Cam atât au fost în alte localități din România. Și se justifică, pentru că descurcă toată circulația. Oricum, întreaga investiție se face pe fonduri europene. Dacă se dă drumul la liniile de finanțare în această perioadă, așa cum se aude, ar însemna patru luni, cam cât durează concursul de soluții, apoi firma care câștigă va primi proiectarea ca și bonus, iar asta nu ar trebui să dureze mai mult de două luni, și apoi licitația, care nu știm cât va dura, pentru că nu știm niciodată.
GdS: Ce este mai bine să avem, tramvai sau troleibuz? Primăria a comandat în 2008 un studiu de fezabilitate de care nu s-a mai auzit nimic.
L.O.V.: Eu zic că nu e bine nici cu tramvai, nici cu troleibuz. Au fost colegi de-ai mei care au venit cu un grafic pentru o nouă linie de tramvai, care ar însemna să spargem strada Caracal din nou, Decebal, bulevardul Tineretului și așa mai departe. Nici nu vreau să mă gândesc ce ar însemna un șantier cu încă doi ani de nebunie. Pe de altă parte, se dă drumul la finanțare pe fonduri europene pentru transportul ecologic. Este vorba despre acele autobuze pe baterie. Uniunea Europeană plătește jumătate din investiție. Mi se pare cea mai bună variantă.
GdS: Atunci de ce nu ați așteptat să luați aceste autobuze în loc să le cumpărați pe cele actuale cu bani de la bugetul local?
L.O.V.: Pentru că efectiv nu puteam să mai stăm. Și așa avem probleme că s-a întârziat foarte mult licitația. Timp de doi ani, linia de tramvai a trebuit să fie suplinită de autobuze cumpărate la mâna a doua, dintre care multe nu au funcționat niciodată, ca să înțelegem cam ce dezastru a fost în transportul public din oraș. Nimeni nu s-a sesizat în legătură cu această investiție. Cele 17 autobuze noi pe care am reușit să le achiziționăm anul trecut au descurcat în mare parte circulația. Nu am putut, însă, renunța la nici una din celelalte vechituri care sunt încă în trafic. Anul acesta vom intra cu încă 17 autobuze noi, vom putea casa multe din autobuzele vechi care sunt într-o stare deplorabilă și unde nu se poate sta de miros de motorină, iar în interior scaunele sunt rupte. Celelalte autobuze din fonduri europene vor veni din 2017-2018. Dacă dumneavoastră îmi spuneți că mai puteam sta până în 2018 fără autobuze în Craiova, eu vă contrazic. Să nu uităm că, de când sunt primar, nu am făcut nici un fel de împrumut. Am spus anul trecut că ne permitem 17 autobuze, 17 luăm. Puteam să luăm 50, 60, 100, dar am spus nu, le plătim cu banul jos. Cine vine după mine nu vreau să fie în situația în care sunt eu cu fostul primar, căruia îi plătesc în continuare datoriile pentru autobuze care nu au funcționat niciodată.
GdS: De ce nu ați sesizat organele de anchetă?
L.O.V.: A trecut o perioadă destul de îndelungată ca să se mai poată face ceva.
GdS: Ați văzut că îi iau și după opt ani…
L.O.V.: Nu e sarcina mea să sesizez Parchetele. Nu am făcut niciodată nici o plângere și nici nu vreau să fac.
GdS: Autobuzele vechi, din care curge fumul, au Inspecția Tehnică Periodică efectuată?
L.O.V.: Vor fi casate toate cele vechi. Absolut toate circulă legal, dar asta nu înseamnă că se circulă în condiții civilizate.
GdS: Cum au trecut de ITP?
L.O.V.: Se trece, pentru că important este ca acel autobuz să funcționeze.
GdS: Curtea de Apel București a decis că eutanasierea se poate relua. Cum stăm în prezent cu numărul maidanezilor de pe străzi?
L.O.V.: Acum câteva luni, când am dat drumul la eutanasiere și am ridicat foarte multe patrupede de pe stradă, și am avut și legea eutanasierii care ne-a permis să facem câteva mii de eutanasieri, aproape dispăruse această problemă. Dar ei se înmulțesc. Sunt aduși și din afara localității. Avem la Telefonul Cetățeanului, de exemplu, sesizări din cartierele de periferie că vin cu mașinile și aruncă în continuare câini. Nu vă închipuiți câte demersuri am făcut până acum la ANSVSA (Agenția Națională Sanitar-Veterinară și pentru Sănătatea Alimentelor – n.r.) ca să vină cu o variantă în care să putem să reglăm această problemă. Problema este că nu avem norme după ce instanța le-a considerat ilegale pe celelalte.
GdS: Este o întreagă discuție în jurul acestei suspendări dispuse de instanță, în sensul dacă sentința este executorie sau trebuie așteptat până se ia o decizie irevocabilă. Din câte știm, în București maidanezii sunt eutanasiați în continuare. De ce în unele orașe se interpretează sentința ca nefiind executorie, iar la Craiova ca fiind executorie?
L.O.V.: Păi vă rog pe dumneavoastră să le spuneți acest lucru angajaților noștri de la adăpostul de câini, care sunt, efectiv, sufocați de plângeri penale de la ONG-uri, iubitorii de animale și așa mai departe. Explicați-le dumneavoastră că trebuie să facă ce face Bucureștiul. Până când nu avem alt text de lege care să vină să ne spună exact ce trebuie să facem, nici un angajat de-al nostru nu-și va mai asuma această sarcină. Credeți că mie nu mi-ar conveni să rezolv această problemă care este poate cea mai spinoasă? În toate sondajele, pe primul loc până acum un an, apărea problema câinilor. După care nu au mai apărut în ecuație. Acum au început iar să apară.
GdS: Primăria a anulat a treia oară licitația pentru delegarea activității de ecarisaj și dezinsecție. De ce?
L.O.V.: Domnul Nedelescu, care a avut în atribuții înainte de a pleca de aici și ecarisajul, și dezinsecția orașului, a spus că cel mai bine ar fi să le combinăm pe cele două. De ce? Partea bănoasă este dezinsecția orașului. Partea care nu e bănoasă pentru firme este activitatea de ecarisaj. Și atunci ar trebui să obligăm firma care vine să ia dezinsecția să se ocupe și de ecarisaj. Pentru acest lucru, caietul de sarcini a fost contestat, am ajuns și în instanță. Și atunci am luat decizia ca, măcar în perioada următoare, să ne ocupăm noi de gestiunea acestor două lucrări și să le dăm celor de la Salubritate. Pe partea cu ecarisajul s-au achitat destul de bine de sarcini. De partea cu dezinsecția nu s-au achitat foarte bine pentru că au foarte puțini angajați și ați văzut anul trecut că am avut orașul plin de omizi și de țânțari. Am spus: de ce este posibil ca în alte localități să se poată face dezinsecție cu avionul și la Craiova nu? A fost o rezistență foarte mare a funcționarilor din primărie să nu se întâmple acest lucru, inclusiv în caietele de sarcini au refuzat să treacă, ba că nu ne lasă Direcția Sanitar-Veterinară, ba Direcția de Sănătate Publică. Am preluat toate aceste probleme personal și le-am deblocat. Și acum, o să vedeți, Salubritatea va face dezinsecția orașului cu avionul, singura soluție posibilă ca să scăpăm de omizi și țânțari. Eu nu pot cere unui funcționar public să facă un caiet de sarcini așa cum vreau eu, pentru că asta se poate intitula abuz în serviciu.
GdS: Nu trebuie nici cum vreți dumneavoastră, nici cum vrea funcționarul, ci cum este legal…
L.O.V.: Păi cum este legal. Ei au spus la un moment dat că nu este legal pentru că nu vor DSP și DSV. Când am preluat această problemă, mi-am dat seama că nu este nici un fel de situație de genul acesta.
GdS: Balta Craiovița este o sursă continuă de infecție și de țânțari…
L.O.V.: Acolo a fost cea mai mare problemă cu țânțarii. Angajații noștri au refuzat să intre pe domeniu privat, spunând că nu se poate deconta, și așa era.
GdS: Proprietarul nu este obligat să întrețină balta?
L.O.V.: Întrebați proprietarul câte amenzi a luat. Acum nici nu mai ai pe cine să amendezi, pentru că, societatea intrând în faliment, terenul va fi scos la vânzare. Prinde orbul, scoate-i ochii!
GdS: Ați fost într-o vizită în Austria unde v-ați întâlnit cu reprezentanți ai mediului de afaceri de acolo. Ce efecte concrete au aceste vizite?
L.O.V.: Efecte imediate nu au, dar putem să vedem efectele la celelalte vizite pe care le-am făcut. Vizita la Istanbul a dus la atragerea celui mai mare investitor poate de la revoluție încoace care construiește fabrica de biscuiți, într-o primă etapă cu 350 de locuri de muncă, într-o etapă următoare poate să ajungă până la 2.000 de locuri de muncă. Este o investiție de 40 de milioane de euro pe care, pot să mă laud, am atras-o personal, pentru că ei aveau stabilite alte ținte, alte orașe, în nordul Bulgariei, dar după discuțiile pe care le-am avut, au hotărât să se așeze în Craiova. Noi avem facilități despre care nici măcar nu vreau să vorbesc, pentru că le-aș deschide ochii și celorlalte municipalități. Și nu mă refer la cele pe care le facem în parcul industrial, ci le mai asigurăm aici o consultanță pe care până acum a asigurat-o gratuit domnul Dan Dașoveanu, care a fost consilierul meu pe probleme economice. Am avut anul trecut o vizită la Southampton, unde am și deschis un centru de afaceri. Suntem singurul municipiu din România care a făcut acest lucru. Și asta se vede iarăși, pentru că avem două fabrici care se vor deschide în parcul industrial. În luna mai suntem din nou așteptați să mergem în Southampton. S-a văzut că s-au făcut aceste demersuri pentru că, pe tot parcursul anului trecut, au venit mai mulți investitori din Marea Britanie care au analizat oportunitățile. Iar vestea bună este că se vor deschide încă două fabrici în parcul industrial: una de circuite integrate, care se va deschide foarte repede, vor să achiziționeze o hală deja construită și vor să mute producția din China în Craiova. Mai este fabrica de filtre de apă, care se va adresa pieței din Serbia, Bulgaria și România. Este o firmă foarte mare în Marea Britanie care lucrează de ani buni cu armata. Ceea ce am făcut noi la Craiova să știți că are o foarte mare vizibilitate la nivelul ambasadelor. Doamna ambasador a Canadei, când a venit la Craiova zilele trecute, ne-a spus că a luat legătura cu investitorii canadieni care sunt deja în Craiova și aceștia au spus că sunt foarte mulțumiți de cum se mișcă lucrurile și de facilitățile pe care le oferă această administrație. Este poate cel mai bun lucru pe care l-am făcut de când sunt primar: am reușit să schimb mentalitatea celor care veneau în Craiova doar în tranzit, eventual să se cazeze la un hotel să-și deschidă o fabrică la Balș sau mai știu eu unde. Acum privesc orașul ca un potențial masiv de deschidere a acestor investiții.
GdS: Se vorbește despre deschiderea unui nou parc industrial în partea de vest, pe platforma fostului Doljchim…
L.O.V.: Problema pe care o avem la ora actuală este cea a terenurilor, pentru că primul parc industrial este umplut de firma ETI, al doilea parc estimăm că se va umple până la sfârșitul acestui an, pentru că mai sunt și alți investitori. Mai sunt cinci investitori, iar acum am luat legătura cu primarul din Ișalnița, care mai are opt hectare de teren în incinta fostului Doljchim pentru al treilea parc industrial care să fie al Craiovei, nu al județului. Terenul se pretează la afaceri pentru că are toate utilitățile trase.
GdS: Este vorba de un teren al Ișalniței sau al Doljchim?
L.O.V.: Este al Ișalniței, sunt opt hectare de teren. Celălalt aparține de OMV Petrom. Suntem în continuare în negocieri destul de avansate, dar și acolo este o problemă de ordin tehnic pe care nu putem să o deblocăm noi. Este o anchetă în derulare despre care nu vreau să vorbesc.
GdS: Într-un interviu anterior, spuneați că, pe lângă lanțul de hoteluri Ramada, care va avea și aici un hotel, mai erați în discuții cu alt lanț hotelier. S-a concretizat ceva?
L.O.V.: Este vorba despre American Express, care preia deja unul dintre hotelurile existente. Se va face doar o extindere a hotelului respectiv ca să poată îndeplini toate condițiile pentru a intra în circuitul internațional, iar eu sper că, la sfârșitul acestui an, ambele hoteluri vor fi gata. Cred că ar fi bine să vorbească chiar investitorul respectiv despre această investiție, pentru că nu a fost cu implicarea municipalității. Au fost, pur și simplu, discuțiile pe care le-au avut între firme.
GdS: Să trecem la o problemă destul de arzătoare pentru craioveni, pentru șoferi, în primul rând. Avem un acord-cadru pentru asfaltări, obținut cu chiu, cu vai, cu mers în instanță. Unde începe asfaltarea și când începe în forță?
L.O.V.: Începe în forță în momentul în care vor da drumul la stația de asfaltare. Au spus că, atâta timp cât vremea nu le va permite o temperatură optimă pentru asfaltare, nimeni nu-și asumă riscul, dar au început deja să pregătească gropile, să le curețe pentru a putea intra. Prioritare vor fi gropile din asfalt, din bulevarde, din străzile intens circulate, după care vom intra în cvartalele de blocuri și pe străzile principale din cartierele mărginașe care au deja apă și canalizare. Practic, ne dorim ca fiecare cartier să beneficieze de două-trei străzi principale asfaltate, nu pietruite, cum sunt acum. Nu am promis nici măcar la începutul mandatului că voi asfalta toată Craiova, pentru că știam că este imposibil să facem asta până nu introducem canalizarea și apa potabilă. Cât ne permit fondurile și cât poate să asfalteze asfaltatorul, se va întâmpla acest lucru în orașul Craiova.
GdS: Bani sunt din belșug, contractul are o valoare de 135 de milioane de lei. Afară e frumos, e soare, ce mai așteaptă?
L.O.V.: Ei au început deja să pregătească gropile. O să vedeți de săptămâna viitoare că se va intra în forță. Eu vreau să închid rapid trei sau patru cartiere anul acesta, adică să aibă asfalt peste tot: Rovine, 1 Mai, Lăpuș, intrăm pe o mare parte din Craiovița și Valea Roșie. Dar Valea Roșie, Rovine și 1 Mai trebuie să fie închise complet.
GdS: Reabilitarea termică este o problemă pe care oamenii o vor rezolvată. Au fost probleme cu asociațiile de proprietari, cu greu ați obținut avize de la toți proprietarii.
L.O.V.: Ne-ați ajutat și voi aici. După seria îndelungă de articole legate de faptul că nu e bine să facă reabilitarea, sunt foarte mulți oameni care s-au speriat și nu au vrut, crezând că le punem niște taxe colosale după. Din păcate, în prezent avem doar 200 de blocuri din cele 4.000 existente cu care putem intra în reabilitarea termică. Nu am reușit să strângem semnăturile necesare pe fiecare scară de bloc. Fiecare proprietar trebuie să fie de acord și au existat cazuri în care unul singur nu a vrut. Și atunci a trebuit să cadă proiectul. S-a prelungit pentru că, timp de un an, dosarul a fost blocat la ADR Sud-Vest Oltenia. Ei spun că mai aveau nevoie de niște clarificări, noi spunem că nu mai era nevoie de nici o clarificare, dar asta a fost situația. Am dat drumul la licitații, la una dintre ele nu s-a prezentat nici o firmă, motiv pentru care va trebui să scoatem din nou la licitație acel cvartal de blocuri. La celelalte, ofertele sunt în perioada de evaluare și imediat ce se va termina licitația și vom avea un câștigător, vom putea intra și pe reabilitarea termică a blocurilor.
GdS: Cum vă explicați că nu vine nimeni la licitație?
L.O.V.: Nu vreau să-mi explic. Probabil că standardul de cost care a fost gândit de Uniunea Europeană este prea mic pentru ceea ce cred firmele că ar trebui făcut.
GdS: Vorbind despre reabilitare… Clădirea primăriei când se va reface?
L.O.V.: Pentru clădirile primăriei – clădirea Palas, corpul central și Colegiul Național „Carol I“ cu tot cu Opera Română – avem proiectarea terminată deja. În momentul în care se deschide axa pe fonduri europene pentru construcțiile de tip monument, vom putea să demarăm licitația. Suntem în grafic, ca să zic așa.
GdS: Ați găsit un loc nou pentru Târgul Municipal? Au fost probleme acolo și sunt în continuare.
L.O.V.: Sunt în continuare probleme. Am observat că proprietarul acelui teren a început deja să facă investiții. Ne-a asigurat că în termen de două luni va fi asfaltat, betonat absolut tot târgul, dar nu exclud nici varianta de a-l muta pe vechiul amplasament, unde aveam de gând să facem un cartier de locuințe. Pentru că am obținut alt teren de la armată, acel teren este liber de sarcini la ora actuală.
GdS: Cartierul chinezesc este altă investiție și o promisiune a dumneavoastră. Când începe construcția, efectiv?
L.O.V.: Construcția a început de mai mult timp, pentru că acolo s-au tras utilitățile. Au început să sape gropile, în perioada următoare așteptăm să lansăm această construcție împreună cu președintele companiei care face această investiție. Vor fi scoase la vânzare apartamentele doar în momentul în care va fi gata parterul plus primul etaj. Asta pentru că oamenii trebuie să vadă că este o construcție de cea mai bună calitate. A circulat și circulă un zvon că se realizează aceste blocuri dintr-un tip de carton, fiindcă așa se construiește în China, și alte prostii de genul acesta. Noi vrem ca oamenii să poată să vină în cartier, să vadă ce tip de materiale sunt folosite și abia după să hotărască dacă vor cumpăra un apartament acolo. Eu vă spun sincer că mi-aș cumpăra. Chiar zilele acestea am trimis o adresă către Agenția Națională de Integritate pentru a vedea dacă nu este un conflict de interese achiziționarea unei locuințe acolo.
GdS: Numărul de cereri cum vi se pare?
L.O.V.: Numărul de cereri este în regulă până în momentul în care va fi demarată construcția. Sunt foarte mulți care nu cred că se va întâmpla acest lucru. Sunt 1.200 de cereri până în prezent pentru 1.850 de apartamente. Nu avem nici un dubiu că vor fi vândute toate. Dar, așa cum v-am spus, a circulat o zvonistică legată de materiale, de faptul că investitorul nu va mai veni și așa mai departe.
GdS: Până la urmă, ce firme lucrează acolo?
L.O.V.: Sunt firme din Craiova. Din păcate, foarte puține. E adevărat că prețul este foarte mic, la vânzare este 400 euro/mp, nu 1.500 euro/mp, cu cât se vinde în mod normal în Craiova. Marja de profit a firmelor care lucrează acolo este foarte mică. Din această cauză, probabil, au fost foarte puțini constructori craioveni. Din câte știu, investitorul a reușit deja să aibă oferte și de la alte firme din România care au înțeles că vor lua mai puțini bani, dar vor lua totuși niște bani.
GdS: Ar mai fi o problemă cu acele containere îngropate, de pe masterplanul de deșeuri. Se mai realizează investiția asta în Craiova, în condițiile în care orașul are mare nevoie de ea?
L.O.V.: Este una dintre investițiile pe care mi le-am dorit foarte mult, pentru că se rezolvă câteva dintre problemele craiovenilor, mirosul neplăcut din timpul verii, câinii maidanezi, oameni ai străzii care vin și caută prin gunoaie. Am avut și acolo o contestație timp de un an și jumătate și se judecă în continuare. Teoretic, ar fi timp să se implementeze, depinde cât de repede se termină procesul în instanță. Din câte știu, au termen de șase luni. Dacă nu se poate realiza pe fonduri europene, probabil că va trebui să și-o asume municipalitatea din fonduri proprii, dar eu sper să nu ajungem acolo.
Continuare în ediția de mâine a Gazetei de Sud
