Gazeta de Sud publică astăzi ultima parte a interviului cu primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, în care acesta vorbește apreciativ despre activitatea intensă a DNA din ultima perioadă, dar se plânge de neclaritățile legislative care îi pot trimite ușor în spatele gratiilor atât pe funcționari, cât și pe primari. Olguţa Vasilescu a mai spus că este obligată să facă pe polițistul atunci când vine vorba despre semnăturile altora pe documentele pe care trebuie să și le asume în calitate de primar, cam 6.000 de documente zilnic. Edilul Craiovei a menționat și o parte din proiectele prioritare care vor primi finanțare europeană pe perioada 2014-2020.
Continuare din ediția de joi a Gazetei de Sud
GdS: La Consiliul Național al PSD, care a avut loc la sfârșitul săptămânii trecute, ați vorbit despre problemele din administrație și despre teama funcționarilor de a se implica și de a semna documente, despre teama de o eventuală acuzație de abuz în funcție. Există o teamă la nivelul primarilor de a mai semna hârtii?
L.O.V.: Mie, personal, nu-mi este teamă, ca dovadă că nu am oprit nici un proiect pe fonduri europene. Este adevărat că, timp de o oră pe zi, facem terapie de grup. Asta înseamnă juriști care vin și ne spun dacă e bine să semnăm, sau să ne oprim dacă este vorba despre altă interpretare. Însă alte administrații din România refuză să acceseze fonduri europene tocmai din teama de a nu mai semna orice fel de documente, pentru că legislația este foarte proastă la ora actuală. Eu vă spun acest lucru de la începutul mandatului. Nu am avut de unde să știu, când eram parlamentar, cu ce se confruntă cei din administrația actuală, pentru că nimeni nu a țipat. Am și vorbit, la un moment dat, cu domnul Pendiuc de la Pitești (Tudor Pendiuc, primarul din Pitești, arestat pentru fapte de corupție – n.r.), și îl întrebam, în calitatea pe care o avea, de președinte al Asociațiilor Municipiilor din România, de ce nu a țipat nimeni că nu este legislația în regulă. A spus că o să mă obișnuiesc. Cu ce să mă obișnuiesc? Să semnez 6.000 de documente pe zi?! Un primar cam atât semnează, dacă nu-și deleagă din atribuții către viceprimari, administrator public sau către șefii de direcții. Vă dați seama că este imposibil să le citești pe toate, de unde și formula încetățenită „semnezi ca primarul“. Or, în condițiile în care acum devii responsabil pentru absolut orice semnătură, este normal să fii foarte atent la ceea ce semnezi. Din această cauză, sunt foarte mulți care fie nu și-au delegat atribuțiile, fie cei cărora le-au delegat atribuțiile nu vor să semneze și avem un blocaj la nivelul întregii țări. Noi suntem printre puținii care semnăm, dar o să vedeți că sunt și la noi licitații pe care le anulăm chiar noi, pentru că ne dăm seama că acolo este o problemă. De ce să ajungem în instanță sau la o discuție cu ofertanții? Mai bine reluăm licitația.
GdS: Delegarea de atribuții înseamnă că nu mai există acuzația de abuz în serviciu?
L.O.V.: Ba da. Primarul răspunde pentru orice, chiar dacă nu el semnează. Pentru că trebuie să ai responsabilitatea pentru propria semnătură. Eu nu pot să stau ca polițistul să văd ce a semnat unul dintre viceprimari sau ce a semnat unul dintre angajații noștri din primărie. Și, cu toate astea, sunt obligată, pe actuala legislație, să fac și asta.
GdS: Aici vorbim de DNA. Când se formulează acuzația de abuz în serviciu, aceasta este însoțită și de interceptări sau alte lucruri care susțin asta. E greu de crezut că un primar are teancul de documente pe care le semnează și trebuie să știe tot ce scrie acolo. Primarul se bazează, practic, pe semnăturile secretarului, șefului juriștilor, șefului de departament.
L.O.V.: Nu neapărat DNA. Vorbim despre orice Parchet. Vorbim și despre OLAF, și de DLAF, și de DIICOT, vorbim despre tot ce investighează infracțiuni economice. Teoretic, așa este. Practic, avem un fost primar care în continuare dă cu subsemnatul pentru abuz în serviciu, pentru o speță în care spune că nici măcar nu a fost prezent, dar este investigat. Nu te scuză absolut deloc că unul dintre angajați a făcut ceva. Tot tu răspunzi, ca ordonator principal de credite și ca persoană care gestionează toată această primărie. Legislația este foarte proastă și foarte ambiguă. Am avut pe speța cu cartierul chinezesc, la vremea respectivă, șapte juriști cu șapte păreri, pe ce legi ar trebui să mergem?! Am ajuns pe legea concesiunii. Știți ce a însemnat? De două ori nu s-a prezentat decât un singur ofertant la licitație, până a treia oară, când legea ne permitea să facem încredințare directă.
GdS: Ce ați schimba la legea penală? Spuneţi-ne trei lucruri.
L.O.V.: Foarte multe lucruri. Nu mă refer doar la cea penală, ci și la legea achizițiilor publice și la alte legi care nu există la ora actuală. Nu există legea standardului de cost.
GdS: La drumuri există, doamna primar.
L.O.V.: A fost un pionierat pe anumite tipuri de lucrări să existe un standard de cost, nici măcar la drumuri nu există, că altfel nu ne trezeam cu un kilometru de drum de nu știu câte milioane de euro.
GdS: Elena Udrea l-a introdus, dacă nu mă înșel…
L.O.V.: Există, pe fonduri europene, standard de cost doar la reabilitarea termică a blocurilor. Părerea mea este că ar trebui să fie un standard de cost la absolut orice. Este o legislație care funcționează peste tot în Uniunea Europeană, care a funcționat în România până la un anumit moment, după care nu a mai funcționat, ceea ce nu este în regulă. Noi avem și licitații care sunt subevaluate și la care nu se prezintă nimeni. Vă dau ca exemplu canalul Cornițoiu, pe care l-am scos la licitație de trei ori și nu venea nimeni, pentru că era subevaluată lucrarea. Dar, convinge funcționarii că ar trebui să pună cantități mai mari de lucrări și ar trebui să fie un cost mai mare! Ar trebui să fie o protecție inclusiv pentru funcționarii publici care fac caietele de sarcini, să știe până unde pot urca sau coborî cu costurile. La ora actuală nu există nimic. E o debandadă totală.
GdS: Acesta ar fi un aspect.
L.O.V.: Există termenele foarte lungi și legislație la fel de ambiguă în ceea ce privește contestația la licitații. Să luăm ca exemplu iluminatul public. Am câștigat în instanță împotriva firmei UTI, după care aceeași firmă s-a dus pe aceeași speță la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și încă o dată am ajuns în instanță, pe aceeași speță. Toți juriștii au fost în ceață, fiindcă nu au știut să ne explice ce să facem în continuare. Până la urmă, a venit CNSC, care a spus că este aceeași speță și că putem să mergem mai departe. Dar nu e normal să pierzi atâta timp. Noi am stat aproape doi ani fără contract de iluminat public în Craiova. În altă ordine de idei, trebuie să stăm aproape două luni cu licitațiile în Sistemul Electronic de Achiziții Publice. De ce atât de mult? Ar putea să fie o lună. Ar putea să fie termenele de contestări mult mai mici. Vrei să contești? Știi de când ai primit înștiințarea că ai pierdut licitația respectivă. Poți să-ți faci imediat documentația și să contești. Termenele sunt foarte mari și ne duc în situația în care stăm și doi ani în instanță și nu e în regulă. Asta înseamnă blocarea fondurilor europene. S-a pornit accesarea pentru o parte dintre fondurile europene în anul 2008. Și ajungem să le implementăm în anul 2015 și să tremurăm că este foarte posibil să nu le terminăm până la sfârșitul anului și să pierdem banii. Vă dați seama câți ani sunt aici? Sunt șapte ani.
GdS: Se putea modifica legislația aceasta și de fostul guvern, și de actualul guvern.
L.O.V.: Se poate modifica, dacă se dorește, inclusiv de la Uniunea Europeană. Ministrul Fondurilor Europene, Teodorovici, a spus că a încercat să convingă Comisia Europeană să relaxeze legislația, așa cum este și în Polonia, și i s-a spus că nu, pentru că la noi este corupție. Și dacă este corupție, punem șaptezeci de filtre care te duc în imposibilitatea de a mai ști cum să mai ieși din încurcătură? Un al treilea lucru: nu există o instituție unde te poți duce să pui o întrebare. Noi nu vrem să greșim, dar cum facem asta?
GdS: Nu există Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP)?
L.O.V.: ANRMAP, nu. Ea îți spune că porți responsabilitatea caietului de sarcini și îți dă o idee dacă să modifici sau nu. Dar înainte de a depune la ANRMAP, dacă vrei să întrebi ceva legat de caietul de sarcini, nu ai pe cine. ANRMAP spune că nu este treaba ei. Curtea de Conturi la fel. Dacă trimiți adrese la orice instituție, orice instituție îți va răspunde că primăria își asumă întreaga obligație pentru tot și te trimite către legea achizițiilor publice, dar dacă tu ai deja șapte juriști cu șapte păreri, ce faci?
GdS: Pe partea penală, ce ați modifica?
L.O.V.: Asta este una dintre ele, abuz în funcție poate să însemne orice.
GdS: Ar trebui definit mai clar ce înseamnă abuz în funcție?
L.O.V.: Ar trebui să fie legislația mult mai clară, tot Codul Penal. S-a ajuns în situația în care trafic de influență sau abuz în serviciu poate să însemne orice. Dacă vă duceți și faceți o plângere pentru abuz în serviciu, este foarte posibil ca eu să fiu trimisă în judecată. Și vă dau iarăși speța pe care o știți foarte bine, de funcționari ale căror fapte am considerat că sunt de o gravitate fără precedent. I-am concediat cu comisie de disciplină, cu toți pașii. Să nu vă închipuiți că s-a supărat într-o zi primarul și a spus că „X“ trebuie să plece din primărie. Tot parcursul a fost finalizat. Ne-am trezit în situația în care instanța nu ne-a dat dreptate, ne-a obligat să le dăm banii înapoi, funcționarii respectivi au făcut plângere pentru abuz în serviciu, ca după câteva luni să vină și să îi aresteze pentru aceleași spețe pentru care noi îi concediasem. Până la urmă, toți am lucrat după aceeași lege. Și noi, că i-am concediat, și instanța, că ni i-a dat înapoi, cu obligația de a-i plăti și de a-i repune în funcție, și Poliția Fiscală care a venit să îi aresteze pentru aceeași infracțiune. Și, atunci, cine greșește? Nu e clar că avem o problemă în legislație? Cum o descurcăm?
GdS: Teoretic, dreptate are judecătorul.
L.O.V.: Totdeauna are dreptate judecătorul. Totdeauna.
GdS: Dacă tot suntem la capitolul acesta, cum apreciați activitatea intensă a DNA-ului din ultima perioadă?
L.O.V.: E bine că s-a început. Eu cred că nu se mai putea continua așa cum era înainte. Nici un fel de responsabilitate pe semnătură, când aud de șpăgile acestea de milioane de euro… Cu toate astea, probabil s-au întâmplat aceste lucruri, că bănuiesc că nu sunt toate scoase din buzunar.
GdS: Și de o parte, și de alta.
L.O.V.: Da, dar dacă ne uităm la PSD o să vedem că au fost copii de grădiniță. Până la urmă, cel mai mare nume care a fost scos din aceste investigații pentru PSD este Viorel Hrebenciuc pentru un teren retrocedat din care i-ar fi revenit o șpagă de 12.000 de hectare sau ceva de genul acesta. Numai că terenul respectiv nici măcar nu a fost retrocedat, deci șpaga nu s-a dat. Iar în partea cealaltă, cine venea să ne vorbească nouă despre corupție? Traian Băsescu care se dovedește că a patronat un regim mafiot timp de ani de zile. Campaniile lui erau făcute din bani publici și multe milioane de euro.
GdS: Îi avem și pe Șova, Vâlcov. Credeți că ar trebui să nu se mai opună parlamentul?
L.O.V.: Din câte știu, la Vâlcov nu există probe, există două persoane care au vorbit despre el și au fost înregistrate că i-au dat șpagă. Eu nu știu să existe, nu avem de unde să știm, dar deocamdată asta știm. Dar s-a ajuns în situația în care funcționarii nu mai vor să semneze. Nu e cazul nostru și sper din toată inima nici să nu ajungem acolo. Dar uitați-vă pe accesarea de fonduri europene peste tot în România. Noi suntem pe primul loc în țară la accesarea de fonduri europene, în condițiile în care am pornit, la începutul mandatului meu, de la 3,62%. La sfârșitul acestui an, ajungem la 120%. Deci, e clar că ne-am făcut treaba și nu ne-a fost frică să semnăm.
GdS: Acești funcționari sunt cei care greșesc de multe ori și caiete de sarcini. Ce soluții ar fi la problema asta?
L.O.V.: Noi ne-am gândit la o variantă în care să scoatem la licitație un acord-cadru pentru cereri de finanțare pe fonduri europene și studii de fezabilitate. Este foarte complicat pentru funcționarii noștri să scrie cererile de finanțare. Din această cauză, se și vede, toate proiectele implementate până acum au avut greșeli. Noi nu avem specialiști. Cei mai buni specialiști nu sunt în administrația publică locală. Am scos de câteva ori la concurs postul de inginer constructor de drumuri, nu a venit nimeni. Cei care sunt ingineri constructori se duc în mediul privat, unde primesc salarii de trei-patru ori mai mari decât în primărie. Aici, salariile sunt minime pe economie.
GdS: Deci nu o să avem niciodată specialiști în primărie, aceasta e ideea.
L.O.V.: Da, dacă nu se umblă la partea financiară, adică dacă nu se dau salarii mult mai bune. Nu pot să-i cer unui funcționar să facă un caiet de sarcini foarte bine documentat pe ceva care nu s-a implementat până acum în Craiova. Să zicem că vrem să facem mâine un OZN, de unde să știe?
GdS: Ideea aceasta cu acordul-cadru pentru studiul de fezabilitate cât de concretă este?
L.O.V.: Am demarat anumiți pași de doi ani, dar și aici avem probleme, pentru că și acest caiet de sarcini pentru acordul-cadru trebuie să fie asumat de cineva, și ajungem la aceeași problemă, că nimeni nu vrea să și-l asume.
GdS: Într-o motivare a DNA în dosarul ANRP privind retrocedările se spune că evaluatorii nu trebuie să se rezume doar la anunțurile din presă atunci când fac evaluarea unui imobil, ci trebuie să întrebe notarii publici, OCPI-ul și agențiile imobiliare. Primăria, de-a lungul timpului, e obligată să facă evaluări la imobile. Acești evaluatori nu au ținut cont niciodată de ceea ce spune DNA. E o problemă la acest capitol?
L.O.V.: E o problemă în legislație. Dacă legislația îți spune foarte clar cum să faci evaluarea, așa ar trebui să se facă. Noi nu facem evaluări, fac firmele care vin prin licitație. De exemplu, la evaluarea canalului Cornițoiu a ieșit un preț de 20 euro/mp, mai puțin decât au notarii, mai puțin decât este prețul zonei. Ne-am gândit, totuși, că acolo este un canal colector și că acel teren nu va putea fi niciodată folosit, spre exemplu, pentru locuințe. În mod sigur se va duce în instanță, dacă n-a făcut-o deja, pentru că ne-a transmis notificare că va contesta acest rezultat al evaluării.
GdS: Cu Termoficarea ce facem? A intrat în insolvență.
L.O.V.: Ne așteptam să intre în insolvență de doi ani, pentru că am preluat-o cu 50 de milioane de euro datorie, iar penalitățile s-au tot rostogolit și au ajuns până la această sumă. În mod normal, ar fi trebuit să introducem Termoficarea în insolvență încă din anul 2012, pentru că acolo au fost multe probleme, datorii ascunse în conturi din afara bilanțului, cam ceea ce am spus în campania electorală. Ne-am încăpățânat, însă, să salvăm această regie gândindu-ne la faptul că va fi preluată de Complexul Energetic Oltenia (CEO), care a făcut toate demersurile ca să o preia, numai că s-a blocat la Fondul Proprietatea, care nu a fost de acord cu preluarea unei bombe cu ceas în interiorul CEO.
GdS: Vorbea viceprimarul Dan Dașoveanu despre crearea unei societăți comerciale între CEO și primărie. Practic, primăria să preia CET 2.
L.O.V.: Analizăm mai multe variante. Ceea ce pot să vă spun cu certitudine este că populația nu va suferi de frig. Chiar dacă Termo este în insolvență, aceste servicii vor fi asigurate și nici nu va crește costul gigacaloriei. Chiar dacă Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) ne-a obligat să creștem prețul cu 6%, noi am subvenţionat această creştere tocmai pentru că le-am promis cetățenilor că nu va crește costul.
GdS: Fiind vorba de un administrator judiciar, nu o să mai gândească neapărat electoral, pentru că există o componentă electorală tot timpul când e vorba de executat. Acum, acesta va veni și va vrea să recupereze datoriile.
L.O.V.: Va dori să recupereze datoriile, este normal. Am încercat și noi și nu am putut. Să vedem dacă alții pot mai bine decât am făcut-o noi. Cert este că nu vor putea să oprească, de exemplu, căldura în timpul perioadei friguroase. Este o lege care interzice acest lucru.
GdS: Dar pot să oprească apa caldă.
L.O.V.: Pot să oprească apa caldă și probabil că o vor face.
GdS: Pe final, foarte important: la ce proiecte să ne așteptăm în perioada următoare, pe axele care se vor deschide?
L.O.V.: Sunt aproximativ 30 de proiecte pe care noi le-am lucrat, dar o să le spun pe cele mai importante. Vorbim despre asfaltarea marilor bulevarde, dar și despre pasarelele pietonale despre care am vorbit. Vorbim despre Safe City, care înseamnă camere de luat vederi în tot orașul, în special în zonele cu potențial criminogen. De altfel, este o obligație și pentru Craiova – Capitală Culturală Europeană. Mai avem în plan pasarele la Gârlești și Bordei peste calea ferată, reabilitarea de școli și de clădiri monument. Nu în ultimul rând, ne-am gândit și la o extindere pentru Centrul Istoric. Noi am făcut doar patrulaterul care este în zona pe care o cunoașteți, însă vrem să ne extindem către Piața Veche, unde sunt Hanul Puțureanu și celelalte construcții foarte frumoase și, de asemenea, vrem să ne extindem către zona de parc, Unirii și așa mai departe. Încercăm să prindem cam tot conglomeratul de case care sunt monument istoric. Și atunci vom intra cu reabilitarea infrastructurii pe fonduri europene, rămânând ca proprietarii să-și facă pe cont propriu fațadele, așa cum s-a întâmplat și în Centrul Istoric.
GdS: Și ar deveni și acolo zonă pietonală?
L.O.V.: Nu neapărat peste tot. Unirii nu are cum să devină zonă pietonală, este foarte clar, dar bulevardul va fi reabilitat. Vor fi mai multe locuri de parcare, conducte și stâlpi schimbați, exact cum s-a întâmplat în zona Centrului Istoric.
GdS: Proiectele acestea sunt în lucru?
L.O.V.: V-am spus deja că pe multe dintre ele avem proiectarea finalizată. De exemplu, pentru clădirea primăriei sau pentru Colegiul „Carol I“, dacă mâine se deschide axa de finanțare, noi mâine suntem pregătiți să ieșim la licitație.
GdS: Tot din fonduri europene se vorbea și despre construirea spitalului regional, l-am auzit pe ministrul Bănicioiu vorbind despre asta. Trei-patru miniștri au spus că se va face.
L.O.V.: Se va face obligatoriu pentru că înainte de deschiderea axelor au fost negocieri pentru partea de spitale. Nu mai există o axă specială pentru construcția de spitale pe fonduri europene cu excepția celor trei, de la Iași, Cluj și Craiova. Cele trei sunt deja bătute în cuie, acolo nu se mai poate umbla.
GdS: E 100% sigur?
L.O.V.: 100%.
