Comuna Coțofenii din Față din județul Dolj, meleagul pe unde cândva a trecut și Regina Maria a României şi unde a poposit și regizorul Dan Pița, este un loc cu oameni destoinici, care își iubesc rădăcinile.
Aflată la 18 kilometri de Craiova, pe DE 70 Craiova – Timişoara, localitatea Coţofenii din Faţă, devenită comună în 2004 prin desprinderea de Almăj, este cunoscută pentru Ansamblul Curților Coțofeni, acolo unde în anii ‘70 regizorul Dan Piţa a realizat unul dintre cele mai importante filme ale cinematografiei româneşti: „Tănase Scatiu“.
Astăzi în curtea boierilor Coţofeni, acolo unde s-au filmat cele mai multe scene din film, călătorul prin aceste locuri descoperă două conace înalte, fiecare din alt secol, ambele în stare deplorabilă. Văruiala a căzut de mult, decorațiile la fel. Ușile imense de lemn care lăsau boierii înăuntru s-au chircit, fiind vizibile doar semnele timpului, ale vremii și ale cariilor. Din măreția locului de odinioară au mai rămas doar câteva fotografii din anii ‘30, ce au ca personaj principal pe Regina Maria a României, în vizită la acest conac, secondată de proprietarul de atunci al locului, avocatul Sescioreanu.
Atunci când echipa de filmare de la București însoțită de regizorul Dan Pița a poposit la Coțofenii din Față s-au mai adus unele îmbunătățiri locului. Apoi s-a așternut tăcerea.
Au rămas doar amintirile unor localnici, care au făcut figurație în film și una dintre cele mai importante pelicule ale cinematografiei româneşti, pe care nostalgicii vremurilor din Coțofenii din Față le revăd pentru a-i reîntâlni prin intermediul micului ecran pe cei care au plecat demult în lumea celor drepți.
Pregătiri de primăvară
A trecut timpul. Viața și-a urmat cursul ei firesc în comuna Coțofenii din Față. Astăzi în apropierea sărbătorilor pascale, nimeni nu mai are vreme să privească în urmă. Soarele e sus pe cer, vremea e tocmai bună pentru lucrul în grădină. Toată lumea se grăbește să pună la punct treburile, pentru ca gospodăria să strălucească. Într-o curte se curăță orceagul (arpagic – n.r.), în altă grădină se afână pământul, la poarta altei gospodării se înlătură iarba.
„Trebuie să ies că a crescut iarba, a mers cu treaba ei în continuare. Trebuie smulsă, că apoi umblă vorba prin sat că nu m-am îngrijit cum trebuie“, ne explică Maria, o localnică din Coțofenii din Față. Ne invită apoi să intrăm să-i admirăm grădina de flori din fața casei. „Primăvara la noi se face curat, se împrospătează florile. Le primenim, le prășim să iasă și ele la iveală. Am narcise, lalele, crini imperiali, albi, portocalii. Sunt și bujori, tufănici de toate culorile, crizanteme, gherghine. Aici au stat toată iarna. Gherghinele și gladiolele le scot toamna și le țin până în primăvară în beci, în lădițe cu pământ. Am protejat și trandafirii. Am 100. Sunt puși peste tot, până în deal, în grădină. Am flori până toamna. Trebuie să stai de ele să te ocupi. E o frumusețe aici vara, cu bolta de vie și florile. De drag stai!“, ne mai spune Maria.
Grădina este și ea pregătită, căci fiecare gospodină a avut grijă să pună din timp usturoi de toamnă, arpagic, sfeclă roșie, morcovi, țelină, pătrunjel. Și via e curățată. „Am tăiat via, că acum e timpul ei. Dacă te apuci mai devreme, degeră. Am pus și în pământ ceapă, usturoi, mazăre, morcov, pătrunjel, pomi, de toate. Ca să fie bune legumele, e nevoie să le pui devreme ca să apuce udeala. Apoi mai depinde și de Dumnezeu! Aici sunt oameni gospodari, puțini sunt cei cărora nu le place ce e munca. Noi ne-am ținut și pământul. Ce să facem? Din el trăim“, ne spune Constanța Staicu, împingând la o roabă plină cu crenguțele de vie tăiate.
Ne vorbește apoi și de tradițiile care s-au mai păstrat prin aceste locuri. „Facem și curățenie de Paști. Trebuie să avem totul pus la punct până în dimineața Floriilor. La noi există încă obiceiul îmbrăcării casei cu salcie. Există credința că așa este ferită gospodăria de rele. În Duminica Floriilor se merge la biserică cu ramuri de salcie, se slujesc și se pun pe stâlpul porții sau deasupra ușii de la intrarea în casă. De asemenea, se pun la animale, la găleata de muls laptele în ea. Salcia sfințită ia și durerile de spate“, ne explică Constanța Staicu.
Nu fiecare gospodărie îmbracă haine de primăvară. Sunt și familii ce-și duc traiul cu greu de pe o zi pe alta. „Ne descurcăm greu. Am grijă de nepoata mea de opt ani, că maică-sa a plecat în Italia. Îngrijește niște bătrâne. E chinuită zi și noapte. E muncă grea. Trimite câte 50 de euro fetei când și când. A fost și fiul meu, dar a stat trei luni degeaba, că nu și-a găsit de lucru. Pentru toată lumea e greu. Bărbatu-mea muncește cu ziua. Nu avem nici un Dumnezeu. Și ce să pui în pământ? Ce să pui în bucata de pământ pe care o ai în curte dacă nu ai bani să cumperi sămânță pentru răsaduri?“, încearcă să găsească răspunsuri Mariana din Coțofenii din Față.
Zâmbește când nepoțica coboară din autobuzul școlar care o lasă la o intersecție. Își ascunde neputința și necazurile în fața micuței. Merită o viață mai bună și speră ca să se fi născut sub o stea norocoasă.
„Comuna mea s-a blocat cu gunoaiele“
Dincolo de gardul propriilor gospodării, mai sunt multe lucruri de rezolvat: ulițe ce necesită asfaltare, gunoiul ce a invadat terenurile din preajma comunei. „Gunoiul e o problemă. Ne descurcăm destul de greu cu resturile menajere. Le punem în sac și le ducem la groapa de gunoi de la marginea satului. Este greu. Am avut și tomberoane, dar unele s-au luat, altele s-au spart. Și oamenii sunt răi în ziua de astăzi. Avem nevoie și de asfalt, dar am înțeles de la primărie că se va rezolva până în toamnă“, ne spune Mirela Dezdemona Roșca.
Problema gunoiului atârnă greu pe umerii primăriei, iar soluțiile de rezolvare se întrevăd cu greu. „Ne bazăm pe consiliul județean și pe acel masterplan cu gunoaiele. S-a pornit un proiect care nu știu de ce bate pasul pe loc. Nu mai am o firmă de salubritatea care să vină să ia gunoaiele așa cum le duceam la Mofleni și nici nu putem să mai scoatem la licitație să externalizăm acest serviciu. Suntem singura comună din preajma Craiovei care nu poate să folosească mașinile Salubrității. Practic, comuna s-a blocat cu gunoaiele. Asta e cea mai importantă problemă în momentul de față. Cetățenii aruncă gunoiul în fostele gropi neautorizate ale comunei. Nu au altă soluție. Cu cei de la ajutorul social strâng gunoaiele după alții. Sunt într-o situație fără ieșire. Din păcate, nu depinde numai de mine. Eu sper ca acel masterplan să se finalizeze odată. În curtea primăriei sunt niște containere, se numesc compostoare, distribuite printr-un proiect la nivel județean. Ele vor ajunge la cetățeni. Sper că vor înțelege să nu mai arunce resturile de vegetație la întâmplare și să le depoziteze în aceste compostere. Încă nu a început distribuirea. Așteptăm să ne contacteze de la consiliul județean după 1 aprilie. Sperăm să nu fie ziua păcălelii și să trecem la treabă“, a precizat primarul comunei Coțofenii din Față, Constantin Cârciumaru.
Planuri pentru viitor
Asfaltarea ulițelor, finalizarea bazei sportive, dar și îmbunătățirea unităților de învățământ din comună sunt pe lista priorităților Primăriei Coțofenii din Față.
„Am făcut strategia de dezvoltarea a comunei până în 2020. Toate, etapizat, vor ajunge la finalitate, cu resursele de la bugetului local și de la Guvernul României. Am început o asfaltare de anul trecut, centrul civic al comunei Coțofenii din Față un kilometru și încă o parte de un kilometru și 300 m. De la primărie spre drumul european, pe strada Coțofenilor, derulăm alt proiect de asfaltare, pe buget propriu. Se află în stadiul de anunț în SEAP (Societatea pentru Excelență în Administrația Publică – n.r.) și estimăm ca lucrările să înceapă cel mai târziu în luna mai-iunie. Vreau să finalizez baza sportivă multifuncțională a comunei, care este în proporție de 70 la sută realizată. Sperăm să fie gata până cel târziu în septembrie-octombrie. Am făcut lucrări și la grădinița comunală. Am reușit anul trecut să schimbăm acoperișul, să refacem exteriorul. Anul acesta am prins bani din bugetul local pentru interior. Aș vrea ca și copiii noștri să aibă încălzire centrală. Am în vedere o centrală termică modernă cu calorifere și un grup social în interior. Suntem în mileniul trei și nu mai vreau ca micuţii să mai meargă la toaletă în spatele curții, ca în secolul trecut. Mai am în vedere lucrări mărunte la școală. Cred că am făcut lucruri bune pentru puterea noastră. Comuna, prin stategia de dezvoltare până în 2020, va arăta altfel. Am un studiu de fezabilitate pentru canalizare. Să văd prin ce sursă o să reușesc finanțarea. Până în 2020, și Uniunea Europeană ne trage de mânecă să intrăm și noi în rândul țărilor civilizate. Apă, canal, asfalt sunt lucruri primordiale într-o societate care se vrea civilizată. Apă curentă avem de la Izvarna. Cred că până anul viitor asfaltarea va fi gata sută la sută“, a precizat primarul Constantin Cârciumaru.
Tineri cu ambiții mari
Odată imaginea comunei schimbată, bătrânii speră să nu-și mai vadă copiii plecând, micuții visează că vor crește alături de părinții lor, nu pe prispa casei bunicilor. Poate, cine știe, într-o zi, cei plecați vor lua exemplul celor care aleg să rămână pe plaiuri natale și să pună bazele unei afaceri de succes, așa cum are de gând și tânăra Cornelia Ogarcă.
„Prin intermediul serviciului am aflat de oportunitatea de a pune bazele unei afaceri. Începând cu anul 2015, mă ocup de implementarea PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală) 2014-2020. În urma informațiilor de pe internet și a celor primite de la firma de consultanță cu care avem o colaborare ca primărie, am aflat de noile fonduri disponibile începând cu 2015. M-am gândit că e o idee bună, fiind de aici din comună, având pământ arabil și vârsta potrivită. De ce nu? E un pas bun pentru viitor. Aș vrea să cultiv porumb zaharat sau legume în câmp, pentru că sunt cotate foarte bine. Sunt culturi pe care le cunosc. Am muncit în copilărie și cred că m-aș descurca. Nu vreau să plec. Mă leagă totul de aceste meleaguri: casa părintească, mama. Aici e locul meu de muncă, tot. Cred că voi reuși pentru că am ambiție, sunt tânără. E o cultură pe care o cunosc. Sunt obișnuită cu munca. Cred că acestea sunt premisele unei afaceri de succes“, a spus Cornelia Ogarcă.
Oamenii din comuna Coțofenii din Față, harnici, gospodari, trăiesc cu nostalgia vremurilor vechi, la fel cum visează și la un viitor mai bun pentru ei, pentru locul în care s-au născut, crescut și format.
