Cu ce flori este înfrumusețat orașul? Când vine rândul anumitor cartiere să fie pavate cu piatră concasată? Care sunt cele mai mari probleme din cimitire sau de la locurile de joacă? Mai există locuri de veci în Craiova? Câte flori cumpărăm pentru a înfrumuseța orașul și câte producem? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care au primit răspuns din partea directorului Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public și Fondului Locativ (RAADPFL) Craiova, Aurelia Filip, într-un interviu acordat în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei“, de la alege tv.
Ceea ce vedeți în oraș acum este rezultatul muncii asidue a colegilor mei de la Spații Verzi, pentru că florile sunt plantate încă din toamnă. Este vorba despre acele lalele minunate care au împodobit orașul. Zic eu că Bănia a luat fața Piteștiului, care era cunoscut drept orașul lalelelor. Mai avem frumoasele magnolii, pe care le-au remarcat toți cetățenii orașului, și diferitele flori de sezon care împodobesc Craiova. Multe dintre ele sunt achiziționate, pentru că în sera proprie am produs numai panseluțele. După cum știți, de câțiva ani, suprafața serelor din Parcul „Romanescu“ a suferit o modificare drastică. Noi nu mai avem decât trei sere, iar acestea nu sunt reparate în așa măsură încât să putem cultiva în ele toate speciile de flori. Cu investiții mici vom rezolva această problemă. Serele sunt foarte vechi, trebuie reechipate cu materiale speciale, de ultimă oră, iar acum ele sunt acoperite cu geam și pierd foarte mult agent termic, astfel încât cantitatea de combustibil necesară pentru a întreține serele este foarte mare. Cred că nu vom mai cumpăra lalele la anul, pentru că sunt flori ale căror cepe se recuperează. De anul acesta, avem în seră viitoarea recoltă de flori. Când lalelele și panselele se trec, noi vom veni cu alte plante făcute de noi în seră. Sunt plante autohtone, care bucură foarte mult ochiul craiovenilor, și sunt și plante de import, care nu se pot cultiva la noi în seră. Mai avem și figurinele din anii trecuți, jocheul, mașina de curse și toate celelalte. Vremea lor vine acum. Ele au fost depozitate în serele de la parc, pentru că pe timp de iarnă le-au căzut frunzele și sunt foarte urâte. Între timp, s-au regenerat și vom ieși cu ele în oraș. De săptămâna viitoare începem să le punem în diferite puncte, în sensurile giratorii sau părculețele din Bănie. În ceea ce privește serele, ar trebui o investiție foarte mare pentru ca acestea să fie ideale. Ar trebui să avem de trei ori mai multe decât avem acum. Noi vom monta în acest an o centrală pe lemne pentru sere, achiziționată acum doi ani de Primăria Craiova. Investiția în energia termică va fi mult mai mică și vom compensa cu investiții în aceste sere. Zic eu că vom începe cu una în acest an. Avem o seră pe jumătate îngropată, care este mai călduroasă, și aș dori ca în acest an să schimbăm întregul acoperiș, astfel încât să nu mai piardă căldură.
PEPINIERA RAADPFL, REINTRODUSĂ ÎN CIRCUIT
Din pepiniera RAADPFL Craiova vom ieși, la anul, cu foarte mult material dendrologic. Acum suntem asaltați de asociațiile de locatari, pentru a le monta acele gărdulețe metalice. Vom face asta, însă prefer gardul viu, care este mult mai estetic. Ne-am pregătit foarte mult pentru anul acesta, când ieșim cu 10.000 de fire de gard viu. În primăvara aceasta s-au recoltat 35.000 de butași, ei sunt puși foarte bine, astfel încât, în 2016, cu aceste fire vom acoperi toate blocurile dintr-un cartier. Deja în zilele acestea am luat sămânță de hibiscus, un gard viu ale cărui frunze rezistă foarte mult. Din sămânța pe care am achiziționat-o o să iasă cam 30.000 de fire, care vor fi plantabile în 2016 în oraș. În doi ani, zic că vom avea posibilitatea de a planta gard viu, care nu a fost din belșug anii trecuți, inclusiv la asociațiile de proprietari.
FURTUL DE FLORI ȘI ARBUȘTI
Nici noi nu putem face nimic, și nici Poliția Locală, care are puțini oameni. Am avut, în toamnă, o perioadă în care am plantat 75 de magnolii, pentru că atât conducerea primăriei, cât și noi apreciem foarte mult acest arbust. Până în această clipă ni s-au furat 12, din spații destul de vizibile, cum ar fi Părculețul Independenței, Calea București, Severinului. Noaptea, în perioada cu ploi intense în care solul a fost foarte afânat, au putut să le smulgă foarte ușor. Zilnic ni se fură lalele, oamenii au fost prinși, dar prejudiciul este foarte mic și nu li se întâmplă nimic. Este vorba de spirit civic. Cetățenii care văd astfel de situații trebuie să ia atitudine și să sune la 112. În părculețe frumoase găsim frecvent – și am găsit personal – mămici care își însoțesc copiii ce stau în ronduri și jumulesc lalele, iar mamele sunt foarte încântate de ceea ce fac copii lor. Și cu ajutorul presei, și cu ajutorul cetățenilor, dacă luăm atitudine și facem observație acestor oameni, zic eu că vom îndrepta lucrurile.
VANDALIZAREA DIN CIMITIRE ȘI SOLUȚII
RAADPFL Craiova administrează patru cimitire. Dintre acestea, în Cimitirul Craiova Nord nu s-au semnalat încă probleme de vandalizare, poate pentru că este și mai departe de oraș. Problemele cele mai mari legate de vandalizări le avem în Sineasca și în Ungureni, dar și în Dorobănție. Și aici zic eu că aceste acte s-au redus. Încă de la venirea mea la RAADPFL, am luat niște măsuri mai nepopulare, dar s-au simțit. Sesizările au scăzut. Cimitirul Ungureni are vreo nouă-zece porți, care erau deschise în timpul zilei, dar și după-amiaza și noaptea, pentru ca oamenii să-i poată vizita pe cei dragi. Pe acolo se ieșea cu obiecte de decorațiuni ale monumentelor funerare, însă am luat măsura de a închide porțile la ora 16.00, rămânând deschisă doar poarta principală. Acest lucru a făcut să scadă foarte mult furturile din cimitir. Noi avem paznic, dar doar la poarta principală. Nu zic că s-a terminat și furtul coroanelor, însă el s-a redus. Acele coroane erau furate în special pentru cofrajul lor, care era împodobit cu flori proaspete, sau chiar revândută coroana. Cu acceptul celor care își înhumează pe cineva drag acolo, noi crestăm acele cofraje astfel încât să nu mai poată fi refolosite. În ceea ce privește o pază mai bună, aceasta nu poate fi realizată decât cu camere video, cu care cred că vom stârpi acest fenomen. Noi am făcut o notă de fundamentare, nu a intrat anul acesta pe buget, însă doamna primar își dorește să ne ajute cu acest lucru. Nu este vorba despre multe camere, însă acestea se rotesc la 360 de grade și filmează și noaptea. Ca amplasament al lor, vorbim în special despre Sineasca și Ungureni, unde sunt morminte cu monumente foarte vechi, care chiar dacă nu se fură, se vandalizează.
MAI SUNT LOCURI DE VECI?
Cimitirul Ungureni s-a extins și avem locuri și în Craiova Nord, dar și în Dorobănție. Cimitirul Sineasca este un cimitir închis. Nu este un lucru de neluat în seamă, este o veste proastă, dar anul acesta au fost solicitări foarte multe pentru decese. Sunt și solicitări din partea persoanelor care doresc să-și construiască o lucrare funerară din timpul vieții. Însă anul acesta am avut mult prea multe înhumări și este de luat în seamă și o extindere a Cimitirului Nord, dar și a Cimitirului Ungureni pentru anii viitori. În momentul de față nu este o problemă. Noi acordăm locuri, în baza hotărârii de consiliu local, persoanelor care prezintă un risc mare de deces sau celor care au împlinit vârsta de 75 de ani. Dar dacă i se întâmplă asta și cuiva mai tânăr, nu se pune problema.
PUNCTE DE LUCRU ÎN CIMITIRE
Sunt persoane care se îndeletnicesc, la intrarea în cimitire, cu vânzarea florilor furate. Multor persoane, atunci când vor să meargă la cei dragi, le este greu să ocolească pe la o piață de flori, așa că le cumpără din fața cimitirului. Cei care vând acolo nu au autorizație și mereu apelăm la Poliția Locală pentru a-i amenda. Ei pleacă pentru moment, dar revin, iar amenzile sunt foarte mici. Așadar, am luat decizia, în Consiliul de Administrație al regiei, să înființăm în Cimitirele Sineasca și Ungureni magazine unde vor fi găsite lumânări și flori chiar în incinta cimitirului. Va fi civilizat, cu bon fiscal, și zic eu că și la prețuri rezonabile față de cele luate de pe trotuar.
PROBLEMA CEA MARE A LOCURILOR DE JOACĂ
O problemă a mea, ca administrator, referitor la locurile de joacă, este cea a mămicilor care intră cu animalele în incinta acestora. Patrupedele își fac nevoile acolo, mămicile fumează și mănâncă semințe. Cei de la sectoarele de Zone Verzi care au în aria lor aceste locuri de joacă trebuie să măture dimineața la 6.00 semințele și chiștoacele, pentru ca la ora 10.00 să poată copiii să iasă la joacă. Orice cetățean care vede astfel de fapte poate suna la 112. Cel puțin, așa, unii se sperie. Dar cetățenii nu prea apelează la acest serviciu pentru astfel de probleme.
PARCUL TINERETULUI
Săptămâna aceasta am reparat toate băncile, fiindcă acolo chiar a fost apogeul vandalizărilor de bănci. S-au completat coșurile de gunoi, s-au făcut reparații, zic eu că este primenit de primăvară. Avem acolo niște spații pentru sport pe care le-am deschis și pentru care percepem taxă. Facem asta pentru că suntem o regie autonomă, terenurile au personal de administrare și întreținerea lor costă. Dacă nu ar fi tarifate pe oră, acolo ar merge o echipă care ar sta de dimineața până seara. Este un loc civilizat, iar tarifele sunt mici.
CE CARTIERE INTRĂ LA PAVARE CU PIATRĂ?
Am continuat lucrările în Bariera Vâlcii cu bolovani de râu și piatră cubică. Luna trecută s-a terminat licitația pentru piatra concasată și am intrat în cartierul Șimnicul de Jos, acolo unde s-au terminat lucrările pe masterplanul I și erau recepționate străzile. Într-o săptămână și jumătate cred că încheiem capitolul Șimnic, astfel încât toate străzile pe care le-am recepționat și pentru care am primit notă de comandă de la primărie vor fi finalizate atât cu piatră de râu, cât și cu piatră concasată. Din păcate, săptămâna aceasta nu am ajuns în Șimnic. Urmează să intrăm în Brestei după ce terminăm Șimnicu de Jos. Acolo vom intra cu două echipe, iar cu alte două echipe în Bariera Vâlcii, pentru bolovani de râu. Rămânem cu piatră concasată în Brestei, după ce terminăm Șimnicu de Jos, până se mai recepționează străzi din Bariera Vâlcii. E bine să înțeleagă toți craiovenii faptul că nu putem pune piatră concasată în același timp și în Șimnic, și în Brestei, și în Catargiu, spre exemplu. Pentru piatra concasată este nevoie de un loc de depozitare, de un buldozer pentru compactare, de utilaje de cărat pe stradă, de greder pentru întins… Nu avem atâtea utilaje pentru toate cartierele, dar vom avea două puncte de lucru permanente. Suntem aproape în spatele celor care recepționează lucrările și, spre exemplu, nu am primit nici o lucrare în Romanești deoarece încă se lucrează acolo și nu avem voie să intervenim decât după recepționarea străzilor.
TĂIERI ȘI PLANTĂRI DE POMI
Zilnic vin solicitări de tăiere de pomi. Noi ajungem la fața locului și multe dintre ele nu se confirmă. Îndepărtăm definitiv pomii care au o anumită vârstă, în funcție de specie, și prezintă un pericol public. Este clar că decizia se ia pe loc, cu sau fără semnătura locatarilor. Dacă pomul este sănătos și ni se solicită să-l tăiem, noi doar îl fasonăm, indiferent câți ne-ar cere să-l tăiem. Trebuie să știe oamenii că nu putem îndepărta toți pomii și respectăm legislația în vigoare. Atât putem să facem. Plănuim și o acțiune de plantare de copaci. Avem 1.600 de paulonia în pepinieră. Crește foarte repede și are și frunze foarte late, însă nu îl putem planta între blocuri. El se dezvoltă foarte mult în pământ și riscăm să se spargă conductele de canalizare și să facă ravagii în jurul lui. Pe lângă paulonia, vom planta și platani. Zonele sunt Calea București, Titulescu și cam toate arterele principale. Nu în ultimul rând, vom veni cu pomi și la asociațiile de locatari.
