Directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Dolj, Cătălin Roșculete, ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit despre noile modificări care îi vizează pe fermieri și primăriile din județ, dar și despre responsabilitatea celor care solicită subvenții APIA, respectiv despre verificările pe care le face DNA pe acest segment. Astăzi vă prezentăm prima parte a interviului, urmând ca partea a doua să fie publicată zilele următoare.
Gazeta de Sud: De anul acesta s-au schimbat cererile pentru cei care cer subvenții de la APIA. Ce trebuie să facă fermierii?
Cătălin Roşculete: De anul acesta am intrat pe noul PNDR 2015-2020 și producătorii agricoli au mult mai multe documente de depus la APIA, pentru că anii anteriori ei nu au adus ceea ce trebuia. Unii spuneau că „merge și așa!“. Eu le spun peste tot pe unde mă duc că nu mai merge. A fost o perioadă de tranziție. Acum am intrat în PNDR 2015-2020 și suntem la fel ca și ceilalți membri ai Uniunii Europene.
GdS: Ce documente trebuie să aducă în plus fermierii?
C.R.: Ceea ce trebuie să aducă neapărat este evidența de la primărie, care fie se aducea, fie nu se aducea, pentru că reieșeau din acte suprafețele, și o copie după registrul agricol. De ce s-a făcut treaba asta? Ca să dispară orice urmă de a încerca să se fraudeze fondurile europene. Vine în sprijinul agricultorilor și în sprijinul primarilor, culmea.
GdS: De ce se tem fermierii de aceste documente în plus?
C.R.: Vedeți dumneavoastră, românii s-au obișnuit că merge și așa. PNDR-ul acesta ne spune altceva. Ne spune să venim și noi în lumea bună din agrcultură.
„APIA e ca o bancă. Nu ai documentele, nu iei credit și nici subvenția“
GdS: Au fost cazuri în care fermierii și-au declarat suprafețe la APIA și acelea nu au existat în Registrul agricol de la primărie?
C.R.: Da, au fost și cazuri din acestea, dar răzlețe. Acum este vorba despre altceva. Fermierii obțin adeverințe de la primărie pentru suprafața pentru care vor să ceară subvenție, dar în Registrul agricol parcelele respective nu se află în blocul fizic pe care li se eliberează adeverința, ci sunt în alte blocuri fizice. Ca să dispară aceste neconcordanțe, se cere și copie de pe Registrul agricol. Este cea mai mare problemă la ora actuală în Dolj. Mă sună primarii încontinuu pe această temă. Nu e o problemă a administrației locale și nici a fermierilor. E o problemă de normalitate. APIA este o bancă, dar este o bancă cu bani europeni. 80% dintre banii pe care îi gestionează APIA sunt bani europeni. Și cu banii europeni nu te încurci. Te duci la bancă pentru a lua un credit, iar banca îți cere toate documentele. Așa este și aici pentru absolut tot ce înseamnă subvenție: trebuie să aducă toate documentele ca să își ia banii. Noi avem un centru județean APIA unde vin marii fermieri, adică aceia cu peste 50 de hectare, iar la cele opt centre locale din județ se duc micii fermieri. Problema este că de anul acesta trebuie să lege și treaba cu zootehnia. S-a modificat cererea care se depune la APIA de anul acesta și conține absolut toate informațiile. Are 25 de pagini cererea de acum și ei cer de anul acesta și subvenția pentru zootehnie și pentru SAPS (subvenția pe suprafață – n.r.) pe o singură cerere. De aceea spuneam de documente, pentru că a fost o problemă foarte mare. Eu am o relație bună cu primarii, pentru că ei ne reprezintă în relația cu fermierii. Eu am făcut un tur în toate centrele APIA și am invitat primarii să vină să discutăm și să le explicăm noile cerințe.
GdS: Vor putea să facă față noilor cerințe? Pentru că dacă terenurile sunt în parcele diferite, atunci primăriile nu vor putea să le elibereze fermierilor copii după Registrele agricole. Există riscul să rămână fermierii fără subvenții anul acesta din cauză că nu sunt terenurile bine trecute în Registrele agricole?
C.R.: Nu. Haideți să clarificăm. Până acum, fermierul își declara terenul pe care îl lucrează, dar el făcea un schimb de teren cu altul, fără acte, și își grupau terenul, îl comasau. Numai că, atât legea din România, cât și cea din Uniunea Europeană spune că pentru orice fel de schimburi de teren trebuie să existe și documente între proprietari. Dacă nu au documente, pot să-l declare unde lucrează, dar dacă au documente, atunci trebuie să îl declare unde îl au.
GdS: De ce document ar fi nevoie între fermieri? De un contract între ei, care să arate că au făcut schimb de terenuri? Cum se rezolvă situația?
C.R.: Legea românească spune că nu poate face schimb decât proprietarul terenului și nu arendașul. Așa se rezolvă: să își facă schimb între ei direct proprietarii. Eu am lucrat o viață în agricultură și știu care sunt problemele. Omul trebuie să înțeleagă că pentru orice în țara asta trebuie să existe documentele și de aceea eu cred că e o problemă foarte mare să spună că lucrează colo ternul și îl declară dincolo. Trebuie să îl declare acolo unde îl are.
GdS: Un inginer agronom ne-a trimis o sesizare la redacție spunând că „fierbe agricultura“. La această situație credeți că se referea?
C.R.: Cred că și la asta, dar dumnealor dacă nu este așa cum vor dânșii, atunci consideră că „fierbe agricultura“. Să știți că marii fermieri și-au pus documentele în ordine. Nu mai e ca acum 10, 15, 20 de ani, când fiecare făcea ce voia în agricultură. Acum și cei care sunt de altă meserie și-au luat inginer agronom care să se ocupe de partea agricolă. Acela știe ce trebuie să facă, să îi pună actele în ordine, să își facă absolut toate documentele necesare pentru a beneficia de totul. Eu vreau să vă spun că nu numai banii de la APIA nu poate să îi ia, ci nu poate să ia nici credit de la o bancă dacă nu are documentele în regulă. Și APIA este ca o bancă, așa cum vă spuneam. Nu ai documentele, nu iei credit și nici subvenția.
GdS: Cam cât de mare este acest fenomen al „harababurii“ în documentele fermierilor?
C.R.: Eu vreau să cred că este foarte mic. Dar realitatea este cu totul alta.
GdS: Până când se pot depune cererile la APIA?
C.R.: Până pe 15 iunie. Se putea până pe 15 mai, dar s-a obținut o derogare de la UE și se depun actele până pe 15 iunie, inclusiv, fără nici un fel de penalitate. Tocmai pentru a se putea depune aceste documente. Trebuia să începem noi cu 1 martie, dar am început noi, APIA, cu o lună întârziere, pentru că după ce a fost dată ordonanța de urgență care stă la baza PNDR 2015-2020 a trebuit să apară ordinul ministrului, care are vreo 64 de pagini și în care este explicat absolut tot ce trebuie făcut, pe înțelesul fermierilor și negociat cu reprezentanții fermierilor.
GdS: Acum două săptămâni au existat proteste în București ale fermierilor zootehniști care nu își primiseră subvențiile de la APIA. De ce au întârziat banii?
C.R.: La ovine și caprine s-au primit banii de acum trei săptămâni, iar la bovine s-au primit săptămâna trecută. Nu știu dacă au ajuns, fizic, în contul fiecărui fermier, pentru că, dacă are contul într-o bancă și nu îl are în Trezorerie, atunci subvenția face câteva zile până la el. Dar un lucru e cert: s-a dat drumul la bani, s-au făcut ordinele de plată și sunt în Trezorerie. De ce au întârziat plățile? Ați văzut și dumneavoastră tot felul de nenorociri cu banii de la APIA, ați văzut pe la Mehedinți, pe la Suceava și prin alte județe cum îi ridică și cu mascații, cum îi duc…
GdS: Am văzut că foarte mulți fermieri din țară își declaraseră la APIA și animalele pe care nu le mai dețineau de doi ani și luau subvenție în continuare pentru ele.
C.R.: Asta a stat la baza acestor întârzieri. S-au făcut 12 controale.
GdS: Am înțeles că au fost și controale de la DNA.
C.R.: Controale de la DNA sunt zilnic la APIA. Înțelegeți? Zilnic.
GdS: Chiar așa de grav este?
C.R.: Nu. E fenomenul normal.
GdS: Vi se pare normal să vină DNA-ul zilnic la APIA?
C.R.: Păi dumneavoastră nu vi se pare normal ceea ce se întâmplă zi de zi la televizor? Cei care au greșit trebuie să plătească! Mă refer la cei care vor să facă într-adevăr agricultură și nu șmecherii. Cu șmecheriile s-a terminat sau cel puțin trebuie să se termine! Eu vă spuneam cinstit că în viața mea am făcut numai agricultură. Dar să știți că sunt unul dintre milioanele de oameni care au făcut agricultură. Și acele milioane de oameni nu cred că își doresc ca ei să câștige un leu și altul să câștige un milion.
GdS: Ce vizează aceste controale ale DNA?
C.R.: Eu nu vreau să mă refer strict la controalele DNA. Știți și dumneavoastră că DNA nu este un organ de control al APIA. Ei intervin când deja sunt probleme foarte mari. Dar noi avem foarte multe organisme interne și europene care controlează activitatea APIA, pentru că nu poți să te joci cu banii europeni. Eu de aceea am făcut un tur de forță cu primarii, ca să le explic fenomenul. Vedeți foarte bine că majoritatea primarilor cu probleme înțeleg mai greu fenomenul, dar sunt atât de speriați la ora actuală și nu mai vor să greșească. Mai mult de 85-90% dintre primari au venit la întâlnirile cu APIA. O parte dintre primarii cunoscuți nu au venit, că de, e greu ca un primar să vină la o întâlnire cu papagalul de director de la APIA, că are alte probleme de rezolvat. Și sunt convins că va rezolva și problemele acestea, că poate le știe. Vedeți, fermierii trebuie să fie ajutați. Noi avem 129 de angajați la APIA pe tot județul și avem numai la subvenția pe suprafață 47.000 de fermieri.
GdS: Anii anteriori, mulți fermieri își declaraseră la APIA suprafețe pe care nu le aveau. Unii dintre ei au fost descoperiți la acele controale care se fac pe un eșantion de 10-15% din numărul total de fermieri. De ce nu se pot controla toate cererile depuse la APIA?
C.R.: Este imposibil. Noi suntem 129 de oameni cu totul, cu șoferi, cu tot personalul.
GdS: Dar dacă s-ar controla toate cererile s-ar evita situații de genul celor enunțate anterior?
C.R.: Nu pot să spun că nu există ferme care scapă sau care au scăpat, dar pot să vă spun ca la ora aceasta se apropie undeva de zero. Nu este zero, dar se apropie de zero numărul fermierilor cu probleme de acest gen. Făcând un control la un fermier care a picat în eșantion, automat i-ai controlat pe toți din blocul acela fizic, pentru că terenul este acolo. Deci, dacă unul și-a declarat mai mult, nu poate pentru că îl rejectează ceilalți care chiar au terenul acolo. Dumneavoastră spuneți că eșantionul este de 15%, dar eu vă spun că, de fapt, controlăm 45-50% dintre fermieri. Este foarte mică probabilitatea de a scăpa ceilalți.
GdS: La subvenția pe suprafață sunt alocate sumele cele mai mari, la care se adaugă ajutorul național tranzitoriu. Acești fermieri verificați mai au tendința de a declara mai mult teren decât dețin în realitate?
C.R.: Eu exact asta încerc să vă spun. De asta „fierbe agricultura“, pentru că li s-a cam tăiat macaroana, cu ghinimelele de rigoare.
