Numărul zonelor care prezintă risc ridicat de producere a unor situaţii de urgenţă este în creştere la nivelul judeţului Gorj. Planul de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pentru anul 2015, întocmit de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU), arată o creştere a zonelor de risc. Potrivit documentului aflat la dispoziţia Consiliului Judeţean Gorj şi a altor instituţii publice, în judeţ au fost identificate zone de riscuri naturale care pot genera situaţii de urgenţă astfel: 30 de localităţi cu 66 de zone de risc la inundaţii (18 zone din revărsarea cursurilor de apă codificate şi 48 de zone din cursuri de apă necodificate şi torenţi). De asemenea, au fost identificate 64 de localităţi cu 186 de zone de risc la alunecări de teren. În cazul riscurilor de poluări ale apelor sau solului au fost identificate 25 de localităţi cu 72 de zone de risc, ca urmare a centralizării intervenţiilor la poluări accidentale produse în judeţul Gorj în perioada 2003-2014.
Barajul de la Vădeni, nivel ridicat de risc
Din cele şapte acumulări deţinute de Hidroelectrica în judeţul Gorj, două prezintă probleme care necesită remedierea de urgenţă. Acumularea Vădeni, din Târgu Jiu (pusă în funcţiune în 1992), prezintă o zonă de risc cu grad ridicat, întrucât, la data actualizării schemei cu riscurile teritoriale, este colmatată în proporţie de 82%, depunerile de aluviuni fiind de circa 2,5 m, drept care au fost luate măsuri de prelungire a digurilor la coada lacului pentru evitarea inundaţiilor în cazul căderilor masive de precipitaţii, în zona de nord a municipiului Târgu Jiu. Pentru acest motiv a fost întocmită o temă de proiectare în vederea elaborării unui studiu de fezabilitate de către SC Hidroelectrica – Sucursala Hidrocentrale Târgu Jiu. De un deceniu, Hidroelectrica nu a mai găsit fondurile necesare pentru a decolmata acumularea de la Vădeni, astfel încât să fie eliminate riscurile. Probleme prezintă şi Acumularea de la Valea Mare: „Acumularea Motru – Valea Mare – a fost pusă în funcţiune în anul 1983, destinaţia – producere de energie elctrică. Volumul brut al acumulării este de 4,798 milioane de metri cubi. La barajul cu nucleu din argilă au apărut infiltraţii din lac spre aval prin terasa mal drept. Din această cauză s-a impus o exploatare restricţionată la cota maximă de 470 MDM, cotă ce poate fi depăşită pentru perioade scurte de timp (zile) în situaţii de debit afluent mare. Problema apărută la barajul de la acumularea Valea Mare este gestionată cu maximă atenţie de către SH Târgu Jiu, până în prezent efectuându-se studii, proiecte şi caiet de sarcini pentru execuţia unor lucrări de etanşare şi de eliminare a deficienţelor apărute“, potrivit Planului de analiză şi acoperire a riscurilor la nivelul judeţului Gorj, pentru anul 2015.
Noi alunecări de teren
Situaţia este mult mai gravă în privinţa alunecărilor şi scufundărilor de teren. Potrivit ISU, Gorjul este unul dintre judeţele cele mai afectate de alunecările de teren care s-au produs în ultimii ani. Majoritatea localităţilor din judeţ sunt afectate de alunecări, prăbuşiri sau eroziuni de teren.
„Dezgheţul, perioadele de ploi intense sau prelungite au determinat producerea alunecărilor şi prăbuşirilor de teren. Din cauza antrenării şi transportului nisipului din straturile de deasupra marnei de către izvoarele create de apele din infiltraţii spre apele curgătoare din zonă, s-au produs adevărate caverne subterane, care au început să se prăbuşească. La nivelul judeţului Gorj sunt în evidenţă 64 de localităţi pe teritoriul cărora se află 186 de zone cu alunecări de teren. Totalul construcţiilor aflate în zonele de risc menţionate ca atare în documentaţiile urbanistice este de 948, din care: 902 locuinţe şi anexe gospodăreşti; patru spaţii comerciale; o şcoală generală; o gospodărie de apă; două balastiere; două drumuri naţionale; cinci drumuri de carieră; 12 drumuri comunale; nouă drumuri judeţene; un pod; șapte drumuri săteşti; două ziduri de sprijin. Din totalul de 948 de construcţii, 122 sunt autorizate, iar restul sunt construite fără autorizaţie sau edificate înainte de anul 1991, anul apariţiei Legii nr. 50 pentru autorizarea lucrărilor de construcţii şi pentru care primăriile nu deţin documente în arhiva proprie“, potrivit aceluiaşi document.
