Ședințele de psihoterapie sunt decontate de Casa de Asigurări începând cu luna aprilie. Potrivit noului contract-cadru ce a intrat în vigoare de la 1 aprilie, orice copil sau adult care are nevoie de psihoterapie nu trebuie să-şi mai facă griji pentru tratamentul costisitor. Specialiștii atrag atenția că un număr tot mai mare de români, printre care mulți copii și adolescenți, se confruntă cu afecțiuni psihice.
Afecțiunile psihice sunt tot mai întâlnite în rândul românilor, țara noastră ocupând locul trei la nivel european. Datele Organizației Mondiale a Sănătății arată că între 9% și 10% dintre locuitorii României sunt diagnosticați cu depresie, iar specialiști spun că, în comparație cu anii trecuți, întâlnesc mai mulți pacienți care au nevoie de ajutor. Astfel, modificările aduse la contractul–cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în 2015 aduc o serie de noutăți care să asigure un acces mai bun al pacienților la serviciile medicale. Așa că în lista serviciilor de sănătate conexe actului medical, în cadrul specialităţii neurologie şi neurologie pediatrică s-a introdus un serviciu nou, psihoterapie pentru copii şi adulți.
Consilierea psihologică și psihoterapia sunt diferite
Persoana care are nevoie de psihoterapie trebuie să se prezinte cu biletul de trimitere de la medicul de familie, apoi se va adresa unui medic specialist care are încheiat contract pentru furnizare de servicii conexe actului medical cu un psiholog, iar serviciile se vor acorda la solicitarea acestui specialist prin scrisoare medicală. Asta înseamnă că psihologul nu poate încheia contract direct cu Casa de Asigurări. Măsura de decontarea a unei părți din consultațiile medicale a fost luată încă din iunie 2014. Potrivit HG nr. 400/2014, printre serviciile psihologice decontate de Casă sunt „consilierea psihologică clinică pentru copii – într-o metodă psihoterapeutică aplicabilă copilului diagnosticat cu tulburări din spectrul autist, consiliere psihologică clinică pentru copil/adult“. Consilierea psihologică era decontată încă din 2014 pentru copiii cu tulburări, iar de acum devine gratuită și psihoterapia care se acordă adulților. De obicei, cei doi termeni sunt considerați sinonimi, însă psihoterapia și consilierea se deosebesc ca durată de timp, tehnică și ca impact asupra persoanei. Psihoterapia presupune, de obicei, un număr mai mare de sedințe și o intervenție de mai mare profunzime asupra personalității. Consilierea, în schimb, se asociază cu oferirea unor sugestii și intervenții centrate pe comportament, iar durata tratamentului este relativ mai scurtă.
„Din 2014, aceste consultații sunt gratuite, dar nu toate“
Victor Iovănel, psiholog principal în cadrul Secției Clinice de Neuropsihiatrie Infantilă Craiova, ne-a explicat care este situația și cum ajută măsurile luate prin hotărârea din 2014. „Psihologul nu poate încheia în mod direct contract cu Casa de Asigurări, ci trebuie să facă asta prin intermediul unui medic specialist. În baza contractului cu specialistul, psihologul este remunerat. Din 2014, aceste consultații sunt gratuite, dar nu toate. Se dau trei consultații pe lună din partea fiecărui specialist. În mod normal, pentru un diagnostic sunt necesare două-trei ședințe pentru intervenția terapeutică, iar, dacă este vorba de consiliere, e nevoie de 10-15 ședințe. Depinde însă de tipul de psihoterapie de care are nevoie pacientul. Sunt terapii care constau în 20 de ședințe, dar și terapii care se fac ani la rând. Pacientului i se decontează un număr limitat de ședințe“, ne-a explicat psihologul.
„Dacă acum 15 ani aveam trei sau patru consultații pe zi, acum am între șapte și zece“
Consultațiile de psihoterapie sunt decontate de aproximativ 15-20 de ani în SUA, Canada, Anglia, Germania, iar de acum vor fi și în România. În Secția Clinică de Neuropsihiatrie Infantilă care face parte din Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova, psihologul Victor Iovănel se ocupă de copiii și adolescenții care au nevoie de ajutor, iar numărul acestora este din ce în ce mai mare. „Întâlnim un număr mare de copii și adolescenți care au nevoie de evaluare periodică pentru încadrarea în grad de handicap. Întâlnim și situații de urgență, persoane ce au tentative suicidale, tulburări afective sau anxioase. Frecvent, ne ocupăm și de pacienți cu tulburări de comportament. Lunar, 160-170 de cazuri solicită cabinetul de psihologie al clinicii. Putem vorbi de o creștere a incidenței afecțiunilor psihice în România, dar și la nivel mondial. Dacă acum 15 ani aveam trei sau patru consultații pe zi, acum am între șapte și zece, uneori și mai multe“, a explicat psihologul principal Victor Iovănel.
„Cunosc copii care muncesc mai mult decât adulții“
Suprasolicitarea este una dintre cauzele pentru care tot mai mulți copii și adolescenți au nevoie de consiliere psihologică și psihoterapie. „Eu cunosc copii care muncesc mai mult decât adulții, cu pregătirea temelor două-trei ore zilnic, cu meditații de două-trei ori pe săptămână. Bineînțeles că este o suprasolicitare mai mare în comparație cu ceea ce era acum 20-30 de ani“, a mai spus psihologul.
În plus, în secție ajung și copii rămași singuri acasă pentru că părinții sunt plecați de ani buni la muncă în străinătate, sunt micuți sau adolescenți lăsați în grija rudelor. „Responsabilitatea unui copil nu este individuală, i se cuvine reprezentatului legal. Nu vine copilul de zece ani singur la noi. Noi îl primim și dacă vine singur, dar responsabilitatea îi revine reprezentantului legal cu care trebuie să discutăm ca să vedem cum s-a ajuns la problema respectivă. De obicei, întâlnim cazuri în situații critice, părinții sunt plecați de patru-cinci ani, copilul începe să manifeste tendințe de vagabondaj, absenteism și bunicii sau cei care îl au în îngrijire ni se adresează nouă“, a menționat psihologul.
Motivația pacientului este esențială
Psihologul Luminița Tudor spune că motivația pentru începerea psihoterapiei este un punct important în obținerea unui progres. Specialiștii spun că studiile au arătat că în situațiile în care serviciile psihologice sunt decontate, implicarea pacientului scade și implicit scade și eficiența psihoterapiei. „Se întâmplă acest lucru pentru că omul nu simte nevoia să facă un efort. Schimbarea în bine, care este obiectivul final al psihoterapeutului și al clientului, este rezultatul unei munci de echipă. Când pacientul sau aparținătorii lui nu sunt motivați, ci doar împinși de la spate de recomandarea medicului spre psihoterapie, eficiența intervenției nu mai este aceeași. Așadar, avem de a face cu o situație de genul sabie cu două tăișuri“, concluzionează psihologul.
