În timp ce localități cu soluri sărace din nordul județului au ieșit din categoria zonelor defavorizate, alte localități cu terenuri productive au intrat în această categorie. Fermierii din comunele scoase pierd subvenții de 80 de euro pe hectar, în timp ce primăriile pierd punctaje la întocmirea de proiecte europene. Aflați din cele ce urmează cum a fost posibil ca zone devaforizate să fie scoase peste noapte și să fie introduse alte comune pe lista zonelor cu constrângeri naturale, deși au terenuri deosebit de fertile. Avantajul Doljului este că acum sunt 74 de localități pe listă, în loc de 31. Chiar și Craiova a ajuns zonă defavorizată.
Încă un scandal zguduie agricultura doljeană. Zeci de localități, în special din nordul județului, au fost scoase peste noapte din categoria zonelor devaforizate, astfel că agricultorii din acele comune pierd subvenții de la UE de 80 de euro la hectar, pentru fermierii care au până la 50 de hectare etc. În același timp, alte localități din Câmpia Băileștiului, unde solurile sunt foarte bune, iar producțiile agricole sunt impresionante, au fost introduse în această categorie a zonelor defavorizate, care de anul acesta se numesc „zone care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative“. Doar că anul acesta sunt incluse mai multe localități în această categorie și vor beneficia de subvenții în plus, plătite prin APIA, de 75 de euro pe hectar, pentru cei care au până la 50 de hectare și în regres până la 25 de euro pe hectar. Cu alte cuvinte, agricultorii din zonele rurale din nordul județului, unde pământurile sunt neroditoare, vor rămâne și mai săraci, de anul acesta, pentru că nu vor mai primi subvențiile speciale pentru zone defavorizate, iar, în același timp, agricultorii din comune mai bogate și cu terenuri productive vor primi și mai mulți bani în plus de la APIA, pe lângă subvențiile pe suprafață pe care le primeau până acum.
Primarii din comunele excluse sunt revoltați
În localitățile sărace scoase din categoria zonelor defavorizate solurile sunt neroditoare, iar producțiile sunt mici. Primarii acestor comune respective acuză statul de faptul că au introdus ca zone defavorizate comune bogate, în timp ce agricultorii celor cu soluri sărace au și mai mult de suferit.
„După o evaluare făcută în 2014, de anul acesta, Breasta și cu nord-vestul județului au fost scoase dintre zonele defavorizate. Nu știu de ce, pentru că solurile sunt sărace, sărate și argiloase, pământul se lucrează foarte greu. În schimb, au trecut la defavorizate localitățile de câmpie din zona Băileștiului, unde solul este cernoziom și dă producții foarte mari, chiar și de 6.000 kg pe hectar, în timp ce la noi abia dacă se obțin 2.000-2.500 kg la hectar maxim. Aici, la noi, se cheltuie mult mai mult cu înființarea unei culturi și cu întreținerea ei. Și la proiectele cu fonduri europene am pierdut 20 de puncte din cauză că suntem scoși din zone defavorizate“, a spus primarul din Breasta, Marin Marcu. El a spus că a făcut demersuri la nivel înalt, dar fără șanse de izbândă: „Am făcut demersuri la Ministerul Agriculturii, dar ni s-a spus că s-a făcut evaluarea de o firmă din Italia și că aici ne situăm noi și cu alte comune. Practic, li s-a luat cetățenilor dreptul de a-și lucra pământul“, a conchis primarul din Breasta, pentru GdS.
Și primarul din Coțofenii din Dos, Vasile Preduca, a declarat: „Prin programul PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală – n.r.) 2014-2020 ne-a fost retras titlul de zonă defavorizată, care fusese acordat comunei cu ani în urmă, pe baza unor criterii de atunci ale Uniunii Europene, care presupuneau să li se dea cetățenilor niște subvenții pentru ca munca lor să fie încununată. Acele criterii au fost acum înlocuite cu criterii de natură fiziologică (seceta). Ministerul Agriculturii a hotărât ca zonele de deal și alte zone defavorizate din nordul județului să fie înlocuite cu altele din sud, unde știm și noi că sunt producții mari. Or UE aplică aceste criterii tocmai pentru a compensa pierderile de producție ale cetățenilor“. Edilii susțin că fermierii sunt nemulțumiți de noile clasificări și că aceștia sunt „condamnați să piardă“. În consecință, unii agricultori din aceste zone nu vor mai lucra terenurile, acuză primarii.
S-au schimbat criteriile de selecție
Autoritățile responsabile se ascund după faptul că noua reorganizare s-a făcut pentru noul PNDR 2014-2020 și că s-au schimbat criteriile de selecție a zonelor defavorizate și de introducere a altor comune și orașe în zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative. Dar datele care au stat la baza acelor studii au plecat din Dolj către Capitală.
Dacă, până anul trecut, stabilirea zonelor defavorizate se făcea în funcție de calitatea proastă a solului din comunele respective, din 2015 s-au schimbat criteriile stabilite de UE, iar în formula de calcul a parametrilor pentru a fi declarată o localitate zonă defavorizată contează doar în proporție de 30% calitatea solului și 70% contează condițiile de climă. Așa se explică de ce au intrat în zone „cu constrângeri naturale semnificative“ comune cu soluri de cernoziom și cu producții agricole bune. Șeful Oficiului de Studii Pedologice și Agrochimice Dolj, Dumitru Meilă, spune că din cauza încălzirii globale s-au schimbat radical criteriile de clasificare a localităților în aceste zone. „Dacă în vechiul program PNDR erau numite zone defavorizate, iar Doljul a avut 31 de astfel de zone defavorizate, în noul PNDR 2014-2020 se numesc constrângeri naturale, care afectează 74 de localități. Printr-un institut european s-a ajuns la concluzia să se formeze o formulă unitară la întreaga Uniune Europeană. În această formulă, 70% erau condiții de mediu și doar 30% erau condiții de sol. Dacă în vechiul PNDR erau 70% condiții de sol și doar 30% de mediu, iată că de data aceasta, din cauza încălzirii globale și a efectelor de seră, se produce această modificare“, a declarat Dumitru Meilă, directorul Oficiului de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA) Dolj – instituție care se ocupă de astfel de studii în județ.
Seceta bate calitatea solului
Meilă a menționat că printre criteriile preponderente avute în vedere în calculul formulei zonelor cu constrângeri naturale au fost condițiile de temperatură, climă și precipitații din fiecare localitate. Astfel, au contat în formulă „parametrii de sol – 0,2%, aciditate – 0,8%, climă-temperatură – 0,9%. Și să vă prezint date tehnice. Temperatura medie în zona secetoasă, adică în zona de sud, este de 10,5 grade până la 11,5 grade. Evapotranspirația este între 1.400-1.700, iar precipitațiile sunt de 130 până la 150 de milimetri. Dacă urcăm în zona de nord, avem o temperatură medie de 5,5-9 grade, avem o evapotranspirație de 1.200 (față de 1.700 în sud) și avem precipitații între 380 și 560 de milimetri. Deci factorul temperatură și precipitații duce la schimbarea acestor elemente pe formulă“, a explicat Meilă, adăugând că fiecare localitate e monitorizată de OSPA într-un interval de la un an la zece ani, privind condițiile de sol și climă. Meilă a mai spus că astfel de lucrări au fost întocmite cu fiecare primărie în parte, dar că „unii primari au înțeles, iar alții nu au înțeles“. În Dolj ar fi 119.000 de hectare care au condiții specifice de mediu, iar acelea ar fi chiar în zonele din sud, în mod special.
Datele astfel stabilite la nivelul Doljului au fost transmise la București, la Institutul de Cercetări pentru Pedologie și Agrochimie, iar de acolo au ajuns la Ministerul Agriculturii. Ministerul a stabilit noile zone cu constrângeri naturale, punând datele în noua formulă stabilită de UE, dar pe baza informațiilor venite din teritoriu. Așa s-a ajuns la situația ca aproape 84% dintre localitățile județului să fie considerate defavorizate, dar unele cu adevărat sărace și cu soluri slabe calitativ nu au mai fost incluse în această categorie.
Ce câștigă și ce pierd agricultorii
Agricultorii care activau în zone devaforizate primeau subvenții de la UE, prin intermediul APIA, de 80 de euro pe hectar pentru cei care aveau până la 50 de hectare, 60 de euro pe hectar dacă aveau între 51 și 100 de hectare, și tot așa subvenția scădea, cu cât creștea suprafața fermierilor. Odată ce comunele nu mai sunt în zone defavorizate, agricultorii pierd acești bani de la UE care erau alocați peste subvenția obișnuită la suprafață. De anul acesta, fermierii din zonele cu constrângeri naturale vor primi 75 de euro pe hectar dacă au până la 50 de hectare, iar subvenția descrește până la 25 de euro pe hectar pentru cei care au suprafețe foarte mari de teren în acele zone, potrivit datelor furnizate de directorul Agenției de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA) Dolj, Cătălin Roșculete. El a spus că după declararea a 74 de localități ca zone care se confruntă cu constrângeri naturale, față de 31 de localități anul trecut, „este posibil să vină mai mulți bani în Dolj, în cazul în care vor fi depuse mai multe cereri față de anul trecut“. Practic, suprafața din județ introdusă sub formă de zone cu constrângeri naturale este mult mai mare decât cea de anul trecut. Deci, pot fi mai mulți fermieri care pot cere subvenții în plus de la APIA.
În plus, proiectele europene depuse de primăriile din cele 74 de localități vor avea un plus la punctaj între 5% și 20%, doar pentru simplul fapt că sunt zone defavorizate (constrângeri naturale).
Care au fost localitățile defavorizate și care sunt de acum încolo
Localitățile doljene care au fost considerate defavorizate în 2014 au fost: Argetoaia, Brădești, Braloștița, Bratovoiești, Breasta, Bucovăț, Călărași, Cârna, Cernătești, Ciuperceni, Coțofeni, Desa, Dobrești, Gighera, Gogoșu, Grecești, Măceșu de Sus, Mârșani, Calafat, Bechet, Dăbuleni, Ostroveni, Pleșoi, Predești, Rojiște, Sadova, Scaiești, Seaca de Pădure, Secu, Sopot, Teasc.
De anul acesta, zonele care se confruntă cu constrângeri naturale semnificative sunt în număr de 74, după cum urmează: Afumați, Amărăștii de Sus, Amărăștii de Jos, Apele Vii, Bârca, Bistreț, Botoșești-Paia, Bratovoiești, Călărași, Caraula, Cârna, Castranova, Catane, Celaru, Cerăt, Cernătești, Cetate, Cioroiași, Ciupercenii Noi, Daneți, Desa, Dioști, Dobrești, Dobrotești, Drănic, Galicea Mare, Galiciuica, Gângiova, Ghercești, Ghidici, Ghindeni, Gighera, Giubega, Giurgița, Gogoșu, Goicea, Goiești, Grecești, Întorsura, Izvoare, Lipovu, Măceșu de Jos, Măceșu de Sus, Maglavit, Malu Mare, Mârșani, Mischii, Moțăței, Băilești, Calafat, Craiova, Murgași, Negoi, Bechet, Dăbuleni, Segarcea, Ostroveni, Perișor, Pielești, Piscu Vechi, Plenița, Poiana Mare, Radovan, Rast, Rojiște, Sadova, Seaca de Câmp, Secu, Siliștea Crucii, Teasc, Teslui, Unirea, Urzicuța, Valea Stanciului. Lista localităților ne-a fost furnizată de APIA Dolj.
Se observă că unele comune care au fost defavorizate până acum se regăsesc și pe noua listă de zone cu constrângeri naturale, iar altele nu mai figurează. În schimb, apare chiar și Craiova pe această nouă listă din 2015, dar și municipiile Calafat și Băilești.
Structura terenurilor din Dolj
Potrivit datelor de la OSPA, terenurile din Dolj se împart în trei categorii, în funcție de calitatea solului. Din cele circa 570.000 de hectare din județ, 119.000 de hectare sunt pe nisipurile din sudul județului și în partea stângă a Jiului. Aproximativ 250.000-254.000 de hectare sunt cu cernoziom, în centru, mai exact în câmpia Băileștiului, către Plenița și înspre limita cu județul Olt. Alte 197.000 de hectare sunt în zona de nord a Doljului, cu conținut mare de argilă și terenuri cu alte probleme (preluvosoluri și vertisoluri).
Cum a ajuns Craiova zonă defavorizată
Directorul OSPA Dolj a precizat, pentru GdS, că municipiul Craiova a îndeplinit condițiile de temperatură și climă pentru a intra în rândul zonelor defavorizate (sau cu constrângeri naturale, cum se numesc de anul acesta). În plus, solul din zona Craiovei nu este din cel mai bun. „De la Cernele spre Făcăi, Craiova este deja într-o salbă de nisipuri“, a spus Dumitru Meilă.
Introducerea Craiovei în lista zonelor cu constrângeri naturale are importante avantaje, în special pentru proiectele europene care se vor crea de acum înainte. Pentru fiecare proiect depus de municipalitate se primește un punctaj în plus între 5 și 20%, în funcție de specificul proiectului.
