Zeci de familii din Piatra-Olt trăiesc în locuinţe ce stau să cadă, fără apă potabilă, fără curent electric. Ajutorul social şi alocaţiile copiilor sunt singurele venituri ale acestor oameni. Săptămâna trecută, voluntari din partea mai multor organizaţii şi fundaţii din ţară, precum şi reprezentanţi ai Ambasadei Elveţiei au contribuit la reabilitarea locuințelor din comunitatea de romi din Piatra Sat.
Piatra Sat aparţine oraşului Piatra-Olt și se află la doar la 16 kilometri de Slatina. De aproximativ o săptămână, Piatra Sat s-a transformat în şantier. Este o mobilizare generală, oamenii din această comunitate au început să se ajute între ei mai mult ca niciodată. Li s-au alăturat autorităţile locale, profesorul mediator al şcolii din localitate şi foarte mulţi voluntari, oameni veniţi din toate colţurile ţării să ajute la îmbunătăţirea vieţii altor oameni care trăiesc în condiţii greu de imaginat. Există doar două robinete/pompe de apă în această comunitate în care trăiesc peste 100 de familii. Cele mai multe dintre case sunt construite din cărămidă arsă și se află într-o stare avansată de deteriorare. În 70% dintre cazuri, familiile trăiesc în locuințe supraaglomerate. Casele nu sunt racordate la rețeaua de apă potabilă, fapt ce le pune în pericol sănătatea.
Copii şi bătrâni trăiesc în condiţii greu de imaginat
Familia Adam locuia până săptămâna trecută într-o casă cu două camere, netencuită, cu geamuri şi uşi vechi primite de la cei la care au muncit cu ziua. Din alocaţiile copiilor reuşiseră să cumpere câteva materiale de construcţii, însă insuficiente pentru refacerea casei. Au patru copii, cel mic în vârstă de patru ani, iar cel mare va împlini în câteva săptămâni 14 ani. În ciuda problemelor financiare cu care se confruntă aceşti oameni, şi-au trimis copiii la grădiniţă şi la şcoală. Au fost aleşi să fie primii cărora să le fie reabilitată locuinţa. Așa că muncesc de dimineaţă până seara.
„Suntem extrem de fericiţi, este ca un vis. Nu ne-a venit să credem atunci când am aflat că străinii vor veni să ne ajute să ne facem casa. De multe ori copiii, noştri ajungeau la grădiniţă şi şcoală cu hainele ude, deoarece în casă ploua prin acoperişul căzut. Iarna în casă era foarte frig, eram nevoiţi să dormim cu gecile pe noi. Soţia mea are deja probleme de sănătate din cauza condiţiilor în care trăim. Suntem săraci, nu avem un loc de muncă, singurii bani pe care îi mai facem sunt cei pe care îi primim de la oameni atunci când ne cheamă să muncim cu ziua“, a povestit Radu Adam.
Ioana Mihai nu ştie nici măcar câţi ani are. Locuieşte împreună cu copiii şi nepoţii ei într-o casă ce stă să cadă.
„M-au întrebat cu ce vreau să mă ajute la casă! Să-mi facă acoperişul sau să-mi facă actele pentru a avea şi eu curent. Am zis că măcar acum, la bătrâneţe, îmi doresc să am în casă lumină“, a spus femeia.
„Scopul nostru este reducerea excluziunii sociale“
Timp de trei zile, 35 de voluntari au renovat locuințele familiilor din această comunitate. Ei au lucrat la repararea acoperișurilor, înlocuirea tâmplăriei, realizarea izolației termice și zugrăvirea pereților interiori și exteriori.
Pe şantierul din Piatra Sat l-am întâlnit şi pe Marc Bruchez, consilierul ambasadorului Elveției în România. Vizibil impresionat de modul în care trăieşte această comunitate, reprezentantul ambasadei a ajutat la reabilitarea primei locuinţe. „Acest proiect este parte din programul de cooperare româno-elveţian ce asistă România. Proiectul este cofinanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă, în valoare de 2.997.215 franci elvețieni. Scopul nostru este reducerea excluziunii sociale. În această luptă împotriva excluziunii, locuirea decentă este foarte importantă. Acest program urmăreşte să ofere locuinţe tuturor oamenilor din zonele vulnerabile din România pentru că aceşti oameni au dreptul la servicii sociale elementare, servicii de sănătate şi educaţie. Este un proiect în care s-au implicat toţi: comunitate, autorităţi, organizaţii non-profit, reprezentanţi ai autorităţilor civile. Elveţia vrea să transmită acest mesaj, că numai lucrând împreună putem aduce o schimbare“, a declarat Marc Bruchez.
Ionuţ Raita, coordonatorul proiectului „zefiR“, pe șantierul Habitat for Humanity România din Piatra Olt, a declarat: „Se doreşte îmbunătăţirea, în mod integrat, a accesului la educaţie, sănătate şi locuire pentru 20.000 de persoane care trăiesc în mediul rural şi urban mic din 12 comunităţi. Este un proiect de incluziune al romilor şi al oamenilor din comunităţi defavorizate. Prin programul de îmbunătăţire a locuinţelor vrem să ajutăm 270 de familii din toate aceste comunităţi să îşi repare acoperişurile la casă, să le punem tocărie, să le aducem apă curentă în locuinţă, să le izolăm termic casele, să le racordăm la reţeaua de curent electric. Suntem aici să ajutăm, vrem să îi mobilizăm, să îi învăţăm să îşi gestioneze problemele, să îi determinăm să se ajute unul pe altul“.
Oamenii din comunitate au dovedit spirit de solidaritate
Prezent pe şantierul din Piatra Sat a fost şi Tudor Udrescu, primarul oraşului Piatra-Olt. Acesta a spus că la început nu a fost încrezător în acest proiect, deoarece de-a lungul timpului pentru aceste comunităţi sărace au existat tot felul de iniţiative care nu s-au materializat.
„Este extraordinar pentru aceşti oameni care trăiesc doar din ajutor social şi alocaţiile copiilor. Doar în această comunitate trăiesc peste 100 de familii, sunt sute de copii care trăiesc în condiţii improprii. Cele mai multe case nu au nici autorizaţie de construire, însă după 1990 le-am înscris în Registrul Agricol. Aceşti oameni trebuie sprijiniţi. În această zonă ne confruntăm cu o situaţie foarte gravă, aproximativ 5.000 de oameni lucrau la CFR, Piatra-Olt fiind nod de cale ferată, acum nu mai lucrează nici măcar 500… Ne bucurăm că oamenii acestei comunităţi au dovedit spirit de solidaritate, au sărit să se ajute unii pe alţii, să muncească împreună la reconstruirea caselor“, a spus Tudor Udrescu.
Proiectul „zefiR. Împreună pentru puterea de acțiune“ este inițiativa unui consorțiu coordonat de Terre des Hommes și format din Amare Rromentza, Agenția Împreună, Fundația PACT, Fundația Pestalozzi, Habitat for Humanity România și SASTIPEN.
