Localnicii din comuna Giuvărăști, județul Olt, au descoperit că fondurile europene le pot transforma munca de zi cu zi într-o afacere profitabilă. 120 de tineri au accesat bani europeni în 2009. Au primit o mână de ajutor şi de la autorităţile locale, care au înţeles că afacerile profitabile ale sătenilor înseamnă mai mulţi bani la bugetul local.
În 2009, locuitorii din Giuvărăști – Olt au avut curajul să acceseze fonduri europene. Au strâns acte, au făcut dosare şi au primit bani nerambursabili. Au reușit să-și extindă suprafețele cultivate și să se bucure de profituri.
Costel Soare este unul dintre cei care și-a extins suprafața cultivată cu legume cu ajutorul banilor europeni. L-am întâlnit pe câmp, la recoltat de varză. Mașina plină cu marfă proaspătă urma să ajungă în București.
„Am accesat fonduri pe Măsura 141. Am cumpărat utilaje, am mai modernizat solariile. Acum am vrea să accesăm alte măsuri. Se pare că sunt puțin mai complicate. Batem un pic pasul pe loc. În solarii un an punem roșii, un an varză. Schimbăm culturile. Anul acesta am cultivat fasole, pentru că am avut probleme cu pământul și nu mai mergeau ardeiul capia, roșiile, iar pe câmp am cultivat varză. Încercăm să scoatem legumele mai din timp, pentru că e concurența mare și altfel nu ne alegem cu nimic. Prețul e bun cât e marfă puțină în piață. De exemplu, varza a plecat de la 3,5 – 4 lei și acum a ajuns la 50 de bani. Deși e multă muncă, ne-am obișnuit. Aici am crescut. Un an e mai bun, altul mai prost, dar mergem înainte“, ne-a spus Costel Soare.
Tot pe câmp, în soare, l-am întâlnit și pe Costel Cotelin. Are în câmp culturi de vinete și, pentru ca producția să fie bună, trebuie să meargă să le ude la cântatul cocoșului. Sistemul la care au recurs cei din Giuvărăști este unul de irigare prin picurare. În apropierea fiecărei culturi este săpat un puț, iar apa este trasă cu ajutorul unui motor.
„De la patru m-am trezit. Am pus în funcțiune cele două motoare, căci trebuie să udăm vinetele. Mai avem de plantat o mie de fire. E muncă grea pentru că trebuie săpate, date cu prășitoarea. Muncă multă, cheltuială mare. Am avut 4.100 de fire de varză, toți banii pe care i-am luat s-au dus pe vinete. Începem acum cu roșiile. Mai ciupim și de acolo din roșii, băgăm în vinete. Trebuie să ai cultură mare. Dacă ai 1.000 sau 2.000 de fire nu faci nimic“, ne-a explicat Costel Cotelin.
Tinerii plecaţi la oraş se întorc în sat
Succesul oamenilor din Giuvărăşti i-a convins chiar şi pe unii tineri plecaţi la oraş să se întoarcă în sat. Este și cazul lui Antoniu Bocai. A locuit în Turnu Măgurele. S-a însurat și a decis că soluția cea mai bună pentru bunăstarea familiei sale este să revină la casa bătrânească din Giuvărăști.
„Mi-a plăcut tot timpul să stau la țară. Și aici ce poți face? Doar agricultură sau legumicultură. Așa că m-am apucat de solarii. Apoi, cu cinci ani în urmă, am văzut la televizor că poți obține bani europeni. Am mers la primărie și m-am informat. Ne-au ajutat și am accesat Măsura 141 și așa am extins suprafața cultivată. Avem solarii de cinci ari, zece ari cu roșii, castraveți, ardei. Am construit alte solarii cu încălzire cu aer cald și acum am ajuns la 40-50 de ari de solar. Punem numai roșii în cultură succesivă. Răsadurile ni le facem singuri, doar sămânța o cumpărăm de la târguri. E cel mai bine așa. Ce rost ar avea să le cumpărăm de la alții care le produc, noi nu le putem face?! Așa am învățat din tată în fiu“, ne lămurește Antoniu Bocai.
Legumicultorul nu are tihnă nici iarna. Trebuie să se îngrijească de pregătirea răsadurilor. Așa că în luna decembrie, după o toamnă bogată, se apucă să pregătească culturile din noul an. „În decembrie începem cu semănatul. Răsadurile trebuie apoi transplantate, le repicăm în alte sere în februarie. În martie le plantăm și în lunile mai-iunie începem să recoltăm roșiile, spre exemplu. Vinetele le plantăm acum și peste două-trei luni începem să le recoltăm. Le-am cultivat pe un hectar. Avem aici vinete Aragon. Obținem producții mari, în jur de 60-70 de tone la hectar și, în plus, ne-am învățat cu soiul“.
Prosperitatea legumicultorilor atrage dezvoltarea comunei
Autorităţile locale au înţeles că afacerile profitabile ale sătenilor înseamnă mai mulţi bani la bugetul local.
„Tinerii care au accesat în 2009 Măsura 141 și-au modernizat solariile. Își asigură traiul de mâine și nu vin la primărie să solicite ajutor social, ci din contră, contribuie la bugetul local. Din păcate, nu mai pot depune proiecte pentru noul PNDR pe Măsura 61, care este activă în prezent. Sperăm totuși ca exploatațiile celor care s-au dezvoltat să fie preluate de alt membru al familiei. Este modalitatea prin care ei pot să meargă mai departe să ducă exploatația la nivel european, să producă pentru economia de piață“, a precizat viceprimarul comunei Giuvărăști, Daniel Pană.
Legumicultorii sunt susținuți de primărie, care încearcă de fiecare dată să le ofere informații utile pentru a-și putea dezvolta afacerile.
„Încercăm să convingem în continuare oamenii că, pentru a supraviețui într-o economie de piață, trebuie să țină pasul cu tehnologia, dezvoltarea, și să fie receptivi la ceea ce înseamnă nou în domeniul lor de activitate. Cei mai mulți au înțeles lucrul acesta și în fiecare an merg la expoziții cu semințe și tehnologie în domeniul agricol și vin de acolo cu idei noi. Unii au făcut încălzire la solarii, folosesc irigarea prin picurare, hibrizi noi care să reziste în condiții de secetă și stres termic. Așa au și randament în munca lor, și asigură un trai mai bun familiilor lor“, a precizat viceprimarul comunei Giuvărăști.
Crescători de animale din Giuvărăști
Comuna Giuvărăști se poate mândri nu numai cu tinerii legumiculturi, ci și cu crescătorii de animale. La marginea comunei, pe pajiștile întinse ici-colo se întâlnește câte o stână. La una dintre ele am poposit și noi. Era ora mulsului. Gălețile se umpleau repede cu lapte, căci „animalele au fost bine păscute“, ne explică ciobanul. Se adună opt găleți de lapte la un muls, iar brânza este deosebit de bună, sunt garanțiile pe care le primim.
Părăsim stâna și ne oprim lângă cirezile de vaci și bivoli aflați pe malurile Oltului. Dacă cele dintâi caută umbra, bivolițele își fac „siesta“ în apa rece.
„Stau câte trei-patru ore pe zi în apă. Este plăcerea lor și noi le răsfățăm. Sunt animale bune, ce dau un lapte mult mai gras decât al vacilor, de aceea brânza pe care o facem din el este mai scumpă“, ne spune Mitică Mățoi, crescător de bivoli de mai bine de 15 ani. Comuna Giuvărăști se dezvoltă. Prosperitatea vine odată cu varietatea culturilor de legume, dar și cu ajutorul crescătorilor de animale.
