Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman“ organizează în perioada 10-13 iunie a doua ediție a „Conferinței Internaționale: Politică. Diplomație. Cultură“. Sălile instituției de cultură vor găzdui dezbateri, prezentări și intervenții de cel mai ridicat nivel științific.
Subiectele și temele din cadrul manifestării ating domenii diferite: politică, diplomație, cultură, istorie și filosofie, la Craiova fiind prezenți zilele acestea numeroși cercetători, profesori universitari și personalități ale lumii științifice din țară și străinătate.
„Este o manifestare care încearcă să repună Craiova acolo unde îi este locul în peisajul academic și cultural. Rolul nostru ca bibliotecă nu este acela strict de a împrumuta cărți și de a ne opri aici, spunând că treaba noastră nu merge mai departe. Încercăm să coagulăm în jurul bibliotecii cercetători de marcă, academicieni, profesori, oameni care scriu cărțile pe care noi le depozităm în biblioteci. Astfel de manifestări se produc într-o bibliotecă publică. La final rămân volumele de comunicări științifice, revistele în care sunt publicate comunicările de la bibliotecă. Prezența acestor lucrări în celelalte biblioteci publice din Uniunea Europeană ridică prestigiu bibliotecii noastre pe de o parte, iar pe de altă parte al orașului“, a precizat Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman“.
Lucrările conferinței au debutat joi, 11 iunie, cu două lansări de carte. Prima dintre ele, „Evoluția instituțiilor politice ale statului român din 1859 până astăzi“, poartă semnătura rectorului Universității Craiova, Dan Claudiu Dănișor, dar și a profesorilor Sorin Liviu Damean, Mihai Ghițulescu, Alexandru Oșca. Al doilea volum lansat în fața publicului craiovean, „Ioan Hudiță. Jurnal politic. 1 septembrie-31 decembrie 1946“, aparține academicianului Dan Berindei.
Nu au lipsit de pe agenda evenimentelor dezbaterile, printre care și cea susținută de profesorul Apostolos Patelakis, care a propus o temă neabordată până acum în istoriografie.
„Este o bucurie să revin în Craiova orașul în care m-am născut din părinți emigranți politici greci. Am trăit în România 28 de ani, iar acum locuiesc la Salonic. Vin să propun spre dezbatere o temă neabordată până acum în istoriografie. După războiul civil, cei aproape 60.000 de emigranți greci au fost răspândiți în șapte țări socialiste din perioada respectivă. 11.500 au ajuns în România, printre care și părinții mei, dar și membri ai partidului comunist grec, iar sediul partidului a fost în perioda ’50-’68 la București. Mă ocup acum de relațiile dintre partidul comunist român și grec, până în 1968, o temă necunoscută. În urma cercetărilor făcute la Arhivele Naționale de la București și din Atena am găsit multe date. E drept că mai sunt multe de clarificat“, a precizat profesorul Apostolos Patelakis.
Ziua de astăzi vine cu personalități de prim rang ale vieții culturale românești, cu dezbateri și lansări de carte. Printre volumele lansate în cadrul Conferinței Internaționale amintim „Maria a României. Regina care a iubit viața și patria“ de Adrian Cioroianu și Mihaela Simina, volumul III a lucrării „Viața lui Ceaușescu. Tiranul“ de Lavinia Betea, Florin Mihai Răzvan și Ilarion Țiu și „Presa liberă !? 1989-1992 Presa în România postcomunistă“, de Matei Gheboianu.
