Oraşul Tismana are şansa ca din acest an să devină în sfârşit o aşezare urbană. La aproape 11 ani de când a fost declarat oraş, autorităţile locale au reuşit să realizeze mai multe proiecte de asfaltare a tuturor drumurilor din localitate. Fondurile provin din bugetul local. În zonă există încă foarte multe drumuri de pământ, cum ar fi cel din satul Vânăta, de exemplu, deşi Tismana a devenit oraş încă din anul 2004, în urma unui referendum la care au participat locuitorii celor zece sate componente. Potrivit reprezentanţilor Primăriei Tismana, suma alocată pentru astfaltarea ultimelor drumuri de pământ şi nu numai din oraş este de 2,4 milioane de lei, fără TVA. Pentru încredinţarea contractului de asfaltare a opt drumuri locale va fi organizată o licitaţie pe 26 iunie. Autorităţile locale speră să rezolve cât mai repede problema stabilirii câştigătorului, astfel încât lucrările să fie începute chiar din această vară. De pe urma proiectului de asfaltare vor beneficia următoarele drumuri săteşti: Sohodol – Valea Mare, Vânăta – Şcoala spre Vâlceanu, Pocruia – spre Frizeru, Sohodol – Deal Dajii, Coşteni – uliţa pe Poiana, Gornoviţa – Mohoinea şi Topeşti – uliţa Covacu.
Oraş de pe vremea lui Mischie
Tismana are aproape 7.900 de locuitori şi nu diferă cu nimic de comune precum Crasna, Baia de Fier sau Polovragi. Iniţiativa de a declara mai multe comune oraşe i-a aparţinut fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Gorj, Nicolae Mischie. Tismana a devenit oraş în luna aprilie 2004, deşi nu avea o serie de elemente de infrastructură elementare, precum şosele asfaltate, sistem de canalizare şi aşa mai departe. În ultimii 11 ani s-au făcut paşi mici în direcţia transformării comunei Tismana în oraş, însă abia în 2015 autorităţile locale au reuşit să facă rost de bani pentru a aduce drumurile la un standard urban, măcar românesc, dacă nu de oraş european. În Tismana există un sat european. Este vorba de localitatea Topeşti, unde, de asemenea, există probleme cu infrastructura. Faptul că a devenit oraş acum 11 ani ar fi trebuit să fie o şansă uriaşă pentru Tismana.
Potenţial turistic uriaş
Potenţialul turistic mai ales este unul recunoscut la nivel naţional şi internaţional. Aici există mănăstirea cu acelaşi nume, vizitată de mii de turişti an de an. De asemenea, în zonă se află Schitul Cioclovina, peşteri, plantaţii de aluni, păstrăvării, pensiuni şi gospodării incluse în circuite de turism rural. În Tismana se mai practică agricultura bio şi există un muzeu al costumului popular. De asemenea, în Tismana exista un centru de producţie al renumitului covor oltenesc. Aici se produceau cunoscutele costume populare gorjeneşti şi covoarele care au fost şi sunt încă apreciate în toată ţara şi în toată lumea. Tismana chiar exporta covoare olteneşti. În prezent, nu mai există o formă de organizare care să reunească toate persoanele care mai practică meşteşugul ţesutului de covoare. Dintr-o anumită perspectivă lucrurile merg mai mult din inerţie şi fiecare meşter şi întreprinzător se descurcă mai mult pe cont propriu decât să fie cuprins într-un program de dezvoltare locală.
