În ultimele două luni, în Dolj, doi cai care aveau fracturi la picioare au fost abandonaţi de proprietari. Unul dintre aceştia a fost salvat, se află în Ungaria la tratament, cel de-al doilea a fost trimis la Bucureşti pentru investigaţii medicale, însă fractura de humerus i-a determinat pe medici să decidă eutanasierea. Legi pentru protecţia animalelor există, dar doar în scris pentru că atunci când vine vorba să le și aplice cineva, autoritățile pasează responsabilitatea. Având în vedere că astfel de situaţii se întâmplă frecvent, am încercat să aflăm cine este obligat să preia un animal abandonat.
Conform legii, abandonul unui animal constituie infracțiune, iar organele abilitate au obligaţia să intervină pentru preluarea acestuia. Cele două cazuri prezentate în paginile Gazetei de Sud au parcă acelaşi scenariu: autorităţile asistă de pe margine, plasând sarcina, iar proprietarul animalului este de negăsit deoarece calul a fost vândut de câteva ori fără documente, fără să fie înregistrat. Doar oamenii cu suflet au oferit sprijin financiar pentru ca animalele să aibă parte de investigaţii medicale.
Două cazuri prezentate de GdS
În luna mai, un cal a fost abandonat pe un câmp din Ișalnița, lăsat în soare timp de mai multe zile fără hrană și fără apă, cu o fractură la unul dintre picioare. A fost o mobilizare generală a oamenilor cu suflet, voluntari care luptă pentru protecţia animalelor atât din ţară, cât şi din străinătate pentru a strânge suma necesară pentru investigaţiile medicale şi intervenţiile chirurgicale de care acest cal a avut nevoie. Nici o instituţie abilitată în protecţia animalelor nu a făcut însă nimic concret pentru salvarea animalului. După ce redactorii GdS au fost sesizaţi despre situaţia calului, animalul a fost dus cu sprijinul conducerii RAADPFL Craiova și al CSM Craiova, pe Hipodromul din Parcul „Romanescu“, unde a stat până la plecarea în Ungaria. Cel de-al doilea cal a fost abandonat chiar la o lună distanţă. Timp de mai bine de o săptămână, calul lăsat pe un teren de pe strada Geniştilor s-a chinuit fără ca instituţiile abilitate ale statului să intervină. Epuizat, fără alimentaţie corespunzătoare, calul a căzut la pământ, moment în care o persoană, impresionată de suferinţa animalului, ne-a cerut sprijin. Ceruse iniţial ajutor autorităţilor locale: DSVSA, Poliţiei Animalelor, Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ), asociaţiilor pentru protecţia animalelor, fără să primească sprijin. Şi acest cal a avut nevoie de ajutorul financiar oferit de dumneavoastră, cititorii Gazetei de Sud. Din păcate, fracturile au fost foarte grave, iar medicii au decis eutanasierea lui. A fost nevoie de bani pentru transportul calului la Bucureşti, de bani pentru etanasiere şi incinerare pe care tot dumneavoastră i-aţi donat. Mai este nevoie de aproximativ 400 de lei pentru acoperirea tuturor costurilor.
DSVSA Dolj: „Noi aplicăm, controlăm, sancționăm“
Cine ar trebui să preia animalele abandonate, a cui este responsabilitatea? Am încercat să aflăm acest lucru de la Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Dolj. Reprezentanții acestei instituţii susțin însă că nu pot să intervină deoarece nu au voie să facă liberă practică, ci doar să dea contravenții. Există legislaţie şi norme care se aplică în mod diferit în funcţie de animal. Potrivit acestora, baza de date pentru câini este la Colegiul Medicilor Veterinari, cea pentru animalele de interes economic este la Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) și baza de date pentru identificarea cailor este la Agenția Naţională de Zootehnie, respectiv Centrul Regional de Zootehnie. „Primul care este responsabil în situaţiile prezentate de dumneavoastră este deținătorul de animale care trebuie să îngrijească, să asigure toate condițiile de bună stare și de asistență veterinară animalului pe care îl posedă“, a spus Costică Retea, director executiv adjunct în cadrul DSVSA Dolj. În ceea ce priveşte animalele abandonate, potrivit directorului DSVSA, responsabilitatea cade pe umerii fundațiilor, dar şi a consilului local. „Activitatea de liberă practică, activitatea de asistență medicală nu este în cadrul DSV pentru că noi suntem instituție de stat. Noi aplicăm, controlăm, sancționăm. Activitatea de liberă practică medical-veterinară este în cadrul Colegiului Medicilor Veterinari din România, care, prin cabinetele autorizate, asigură asistență veterinară. Noi, DSVSA, nu gestionăm medicamente pentru că nu avem voie să facem liberă practică. Noi nu putem să avem acces la baza de date pentru identificarea proprietarilor cabalinelor, ci Centrul Regional de Zootehnie. Ei să răspundă! În astfel de situaţii este vorba de muncă de echipă, asta însă după ce se stabileşte dacă animalul este înregistrat, dacă are un proprietar. De-abia apoi, împreună cu poliţia, putem interveni pentru că, dacă e vorba de infracțiune, sunt cercetări de efectuat. Trebuie văzut dacă animalul a fost abandonat, dacă a fost vorba de un accident de circulație, dacă are fracturi. Noi participăm ca și parte în anchetă“, a continuat Retea.
DSVSA pasează responsabilitatea
În cadrul DSVSA Dolj există chiar şi un compartiment de Poliţie Sanitar-Veterinară a Animalelor, cu un singur angajat, care a fost creat, potrivit reprezentanţilor instituţiei, pentru ordonarea respectării normelor sanitar-veterinare. În atribuţiile acestui angajat nu se specifică nimic de soarta cailor sau animalelor mari abandonate. Scopul principal al acestui compartiment este de verificare a modului de aplicare a legislaţiei cu privire la gestionarea câinilor fără stăpân. „În prezent, se lucrează la alt act normativ pentru ca Poliția Sanitar-Veterinară să preia inclusiv bunăstarea animalelor și să supravegheze toate aspectele privind protecția animalelor de fermă, protecția animalelor în timpul transporturilor și toate celelalte norme privind protecția animalelor atât domestice, cât și sălbatice, dar și de interes economic. Trebuie însă înţeles că potrivit art. 27 din Legea nr. 205, atunci când este vorba de animale abandonate, acestea trebuie cazate în adăposturi care funcționează pe lângă consiliile locale în vederea adopției sau valorificării. Animalul trebuie ridicat din zonă. În caz că animalul trebuie eutanasiat, decizia îi aparține medicului veterinar care l-a consultat, de la cabinetul pe care consiliul local trebuie să îl solicite și care trebuie să întocmească fișa de eutanasiere. Costurile eutanasierii trebuie suportate tot de consiliul local, la fel ca şi costurile de incinerare a deșeurilor de origine animală“, a adăugat Costică Retea.
Reprezentanţii DSVSA susţin că angajaţii lor îşi fac treaba, dovadă sunt şi cele 12 amenzi aplicate în numai o săptămână proprietarilor care nu au declarat la medic animalele.
Departament de Bunăstare Animală?
Şi reprezentanţii asociaţiilor ce luptă pentru protecţia animalelor consideră că instituțiile statului funcționează „destul de anevoios atunci când este vorba despre animale“. „S-a tot discutat despre faptul că acest cal abandonat pe strada Geniştilor ar fi fost pe o proprietate privată şi că din acest motiv autorităţile nu ar fi intervenit. Însă, acel teren cu buruieni de peste un metru nu era îngrădit, nu era limitat, nu avea o plăcuţă prin care să se precizeze că e privat. În principiu, ceea ce susţine directorul DSVSA este corect pentru că ei nu au cadre veterinare care să asigure tratamentele animalelor abandonate sau animalelor cu și fără stăpân, însă nu în totalitate. Au un departament de Bunăstare Animală. Aveau obligația să constate situaţia animalului și să aplice legislația, chiar dacă nu pot aplica tratamente, pot aplica amenzi. Noi, organizaţiile neguvernamentale, putem să urmărim aceste cazuri astfel încât DSVSA și poliția să ducă la bun sfărșit anchetele și legea să fie aplicată“, a precizat Aurelia Loacă, vicepreşedinte al Asociaţiei „Viaţa Animalelor“.
Mai mult decât atât, Aurelia Loacă susţine că este absurd ca la compartimentul de Poliție a Animalelor să fie desemnat un singur om, șef de serviciu, într-un județ în care au loc atâtea cazuri de abuzuri. „Susţin ceea ce spune legea, faptul că Primăria Craiova, autoritățile publice locale au obligația să ofere spații special amenajate pentru câinii fără stăpân și pentru animalele mari abandonate. Iar DSVSA are obligaţia să anunțe autoritățile locale şi să constate situaţia unui animal. Dincolo de un birou, dincolo de această legislație stufoasă, există cetățeni care au așteptări și care asistă la cruzimi aplicate animalelor. Statul trebuie să protejeze cetățeanul, copiii trebuie protejați de aceste traume psihice“, a adăugat Loacă.
Primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, susţine că adăpostul obligatoriu prin lege este Grădina Zoologică: „Animalele abandonate merg la Grădina Zoologică. Sunt două – trei cazuri pe an. În cazul nostru, adăpostul obligatoriu prin lege este Grădina Zoologică. Municipiile care nu au grădină zoo își construiesc adăpost“.
Trebuie cerut sprijinul DSVSA, autorităţilor locale şi poliţiei
Reprezentanţii IPJ Dolj susţin că astfel de fenomene nu trebuie tolerate, iar oamenii au obligaţia să le anunţe imediat. „În primul rând, trebuie cerut sprijinul DSVSA, autorităţilor locale şi poliţiei. Dacă este vorba de un abandon pe un teren public, măsura pe care o putem lua este de sancţionare a proprietarului. Există situaţii în care animalele sunt vândute în târgurile de săptămână fără documente. În ultimul caz prezentat de Gazeta de Sud, colegii din Secţia 2 au luat legătura cu poliţiştii din Teleorman unde figurează calul înregistrat, însă proprietarul a menţionat că l-a vândut altei persoane dintr-o localitate învecinată, care l-a vândut unei terţe persoane fără documente“, a menţionat Alin Apostol, purtător de cuvânt în cadrul IPJ Dolj. Un caz similar a mai avut loc în cartierul Izvorul Rece, anul trecut. Atunci, un cal bolnav a fost abandonat de stăpân şi lăsat mai multe zile să se chinuiască. Cazul a fost investigat de IPJ Dolj, însă stăpânul nu a răspuns pentru faptele sale, dosarul a fost clasat.
