Un proiect de lege, lansat în dezbatere de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) pe 29 iunie 2015, va schimba radical modul de funcționare a asociațiilor de proprietari.
Conform proiectului care ar urma să înlocuiască actuala Lege a asociațiilor (Legea nr. 230/2007), în proprietatea celor de la bloc vor intra curțile, grădinile și căile de acces ale blocului, acestea fiind considerate părți comune din condominiu. Totodată, trebuie să se întocmească o carte funciară colectivă pentru fiecare bloc, pe lângă o carte funciară individuală. Aici se regăsesc toate modificările făcute de-a lungul timpului într-un bloc. Fiecare bloc va avea un regulament, adică un document scris cu privire la „regulile și condițiile de folosință a părților comune ale condominiului și normele de conduită și bună vecinătate dintre proprietari“, art. 22 din proiect.
Proprietarii care locuiesc în apartamente situate la subsolul, demisolul, parterul și mezaninul blocului, precum și la etajul unu pot fi excluși de la plata liftului, dacă așa se hotărăște în Adunarea Generală.
Administrator cu garanție, cenzor cu studii
În prezent, administratorul unei asociații de proprietari este acum obligat să depună o garanție bănească. Aceasta poate fi de cel mult trei salarii și chiar mai puțin dacă Adunarea Generală prevede astfel. Noile reglementări ar urma să-l oblige pe administrator să facă o poliță de asigurare de răspundere civilă profesională pe cheltuială proprie și pe care să o prezinte la asociație. În cazul în care se schimbă administratorul, cel vechi ar fi obligat să predea noului administrator, în termen de cinci zile, toate documentele asociației pe care le deține. „O prevedere bună, știm că în Craiova au fost situații în care administratorii au «fugit» nu numai cu banii, ci și cu documentele asociației. Din această cauză, activitatea asociației a fost blocată mult timp. Este un termen pe care nu îl regăsim în Legea nr. 230/2007“, a spus Ion Pătrulescu, președintele Uniunii Asociațiilor de Proprietari (UAP) din Craiova.
Dacă până acum cenzorul avea contract de mandat sau prestări servicii, noile reglementări dau posibilitatea asociațiilor să angajeze un cenzor cu contract de muncă. În plus, acesta trebuie să aibă studii superioare.
Banii asociației vor fi ținuți într-un singur cont, pe care cei de la asociația de proprietari trebuie să-l transmită tuturor proprietarilor. „Fiecare asociaţie de proprietari este obligată să deţină un singur cont bancar de venituri şi cheltuieli. Coordonatele acestuia vor fi comunicate tuturor proprietarilor prin afişare la avizier, odată cu lista de întreţinere“, articolul 19 din proiectul de lege.
Vizavi de acest aspect, prevăzut în proiectul legal, Ion Pătrulescu a precizat la Alege TV, în cadrul emisiunii „Subiectul zilei“: „Nu este bine ca toți banii asociației să fie ținuți într-un singur cont. Avem la asociație banii pentru reparații, banii proveniți din închiriere, dacă îi punem în același cont și vine un furnizor de utilități și ne execută, pierdem toate sumele“.
Legat tot de încasări, noile reglementări prevăd ca, pentru încasarea fondului de reparații și fondului de rulment, administratorul asociației de proprietari să elibereze chitanță nominală separată. Legea actuală spune că cel care încasează trebuie să dea chitanță proprietarului doar pentru fondul de reparații.
Președintele, ales pe o perioadă de doi ani
Proprietarii care vor să obțină calitatea de președinte de asociație trebuie să prezinte înainte de Adunarea Generală un cazier judiciar. Atunci când se pune problema participării la vot, un membru al asociației poate să primească o singură împuternicire ca să reprezinte alt proprietar. În prezent, un proprietar poate să reprezinte în Adunarea Generală zeci de proprietari, dacă are semnătura și împuternicirea acestora. Prezent în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei“ de la Alege TV, Petru Becheru, președintele Asociației de proprietari Romarta, a spus: „Nu mi se pare corect să îngrădești posibilitatea unor proprietari să delege o persoană din cadrul asociației să-i reprezinte la Adunările Generale. Mulți sunt plecați din locuință și împuternicesc pe cine vor ei. Nu este corect“. Conform noilor reglementări, președintele ar urma să fie ales pe o perioadă doar de doi ani, mandatul putând fi reînoit. Alegerea acestuia se face cu votul a jumătate plus unu din numărul proprietarilor prezenți.
Pentru desprinderea și înființarea unei noi asociații de proprietari dintr-o asociație mai mare este nevoie de acordul majorității proprietarilor care vor să-și facă noua asociație, dar și de acordul majorității proprietarilor din asociația mamă. În Legea nr. 230/2007 este suficient și necesar acordul majorității proprietarilor care vor să înființeze noua asociație.
Noile reglementări impun ca hotărârile Adunării Generale să se consemneze în Registrul unic de procese-verbale numai în timpul adunării și să poarte semnătura tuturor proprietarilor prezenți, dar și a cenzorului. În prezent, în practică, unele asociații completează procesul-verbal și hotărârile pe coli și ulterior trec aceste date, uneori modificate, în registru. „Am participat la o Adunare Generală, unde am observat că toate consemnările au fost făcute pe niște foi. Nu este corect. Există un Registru special pentru aceste procese-verbale și toate datele trebuie trecute în timpul adunării. Este foarte bine că se prevede acest aspect în noul proiect“, a mai spus Ion Pătrulescu, președintele UAP.
În noile reglementări, termenul în care președintele trebuie să răspundă solicitărilor proprietarilor se reduce la maximum zece zile. Și tot președintele poate să propună comitetului executiv măsuri împotriva proprietarilor care nu respectă regulamentul condominiului și deciziile asociației de proprietari.
Amenzi usturătoare
Noua lege aduce totodată și o serie de sancțiuni. Se consideră contravenție și se sancționează cu amendă de la 500 de lei la 3.000 de lei refuzul proprietarului de a permite accesul președintelui asociației sau a unui membru din Comitet în apartament atunci când este necesar să inspecteze sau să repare elemente din proprietatea comună sau când este pusă în pericol integritatea structurală a condominiului sau a altor apartamente.
Neconvocarea Adunării Generale se sancționează cu amenzi cuprinse între 200 și 1.000 de lei. Neluarea măsurilor de către reprezentanții proprietarilor, în scopul constituirii fondului de rulment și fondului de reparații, se sancționează cu amendă de la 2.500 până la 5.000 de lei. Cea mai mare amendă este prevăzută pentru proprietarii care provoacă pagube vecinilor prin neîntreținerea apartamentului și instalațiilor. Aceștia riscă amenzi de la 5.000 la 10.000 de lei.
Folosirea fondului de reparații și a fondului de rulment în alt scop le poate aduce celor de la asociație o amendă de 9.000 de lei.
