Nu e femeie din Cezieni care să nu fi cochetat cu cusutul iei. Comuna din județul Olt este cunoscută pentru această tradiție. Sărbătoarea iilor a ajuns anul acesta la a 31-a ediție și a reunit 430 de participante. 71 dintre ele s-au remarcat cu modele noi de ii. „Veterana“ în crearea iilor autentice românești este Alexandrina Filip, care este și instructor la Școala de Arte și Meserii și învață anual zeci de tinere cum să creeze cămășile tradiționale românești, atât de îndrăgite în ultima perioadă.
Alexandrinei Filip îi mergeau mâinile ca unse, atunci când croșeta un șnur negru la o ie la care lucra de zor în micul ei atelier din comuna Cezieni, județul Olt, pe care l-a amenajat în stil tradițional românesc. Femeia a căpătat dexteritate de la sutele de ii create de mâna ei, de-a lungul timpului. Are 56 de ani și coase ii de când se știe. Am întrebat-o pe Alexandrina Filip de cât timp lucrează ie autentică românească. „Lucrez de când am început să știu. De când eram foarte mică, mama și bunica mi-au pus acul și furca în mână și războiul de țesut lângă mine. Toate vin de acolo, din familie“, a răspuns simplu femeia, care spune că face cu pasiune și cu multă dragoste această îndeletnicire. Ea a făcut și o școală populară de artă mult mai târziu, după ce se apucase să coase ii.
Din anul 2001, Alexandrina Filip este instructor la Școala Populară de Arte și Meserii și an de an pregătește câte 24 de tinere în arta cusutului de astfel de cămăși tradiționale. O bucură faptul că există persoane dornice să ducă mai departe tradiția aceasta.
Tradiție în Cezieni
Nu a avut curiozitatea să numere câte ii a făcut până acum, dar povestește cu nostalgie cât de greu se coase o astfel de cămașă tradițională: „Să știți că se lucrează greu. La o ie autentică și cu motivele care sunt la noi în zonă, nu durează mai puțin de două-trei luni până o faci. Cel puțin 60 de zile durează, dacă lucrezi nebunește“. Dacă două luni este minimul în care o ie poate deveni realitate, femeia spune că a lucrat cel mai mult un an și câteva luni la o ie complicată. Alexandrina Filip participă cu iile românești făcute de ea la tot felul de expoziții internaționale, în Franța, Belgia, Germania, Bulgaria etc.
Femeile din Cezieni sunt familiarizate cu cusutul iilor. Tinere sau mai în vârstă, majoritatea localnicelor au prins gustul creării de ii, având în vedere că acestea aduc și ceva venituri familiilor respective. Un localnic ne-a spus că și soția lui lucrează astfel de câmăși: „Nevastă-mea a vândut până acum vreo 12 ii. Dar lucrează la una și câte două-trei luni“, a spus Petre Moga, din Cezieni, care a mai adăugat că ar fi cerere și mai mare de ii pe piață, dar soția lui nu poate lucra așa de repede cum sunt solicitările. Clienții vin de peste tot din țară. Femeile din Cezieni nu pot să coase așa de repede cum crește cererea pentru cămășile tradiționale românești. Activitatea aceasta este o tradiție în Cezieni de pe vremea bunicilor. „Încă de toamnă, când deja terminau tot lucrul în grădină, ele începeau să își coase cămașă, ie, până primăvara, în marțea de după Paște, când trebuia să iasă neapărat cu o ie nouă“, ne-a povestit Alexandrina Filip.
„Sărbătoarea iilor“ a atras 430 de participante
Din 2001, în comuna Cezieni a fost reluată o manifestare numită „Sărbătoarea iilor“, eveniment care a ajuns la cea de-a 31-a ediție. Tinerele concurente se întrec în ii autentice cusute de mâna lor, care mai de care mai atractive. Anul acesta, în luna iunie, s-a înregistrat nu doar un record de participante la această competiție a iilor, ci a fost și un concurs de originalitate. „Înainte, «Sărbătoarea iilor» se numea «Sărbătoarea fetelor mari» și era organizată de principesa Brâncoveanu. Dumneaei a înființat-o după cel de-al Doilea Război Mondial, când au rămas foarte multe fetițe fără părinți, care nu aveau posibilitatea să își lucreze. Și atunci, ea le chema la conac ca să le pună să lucreze ii, și ca să le atragă către acest lucru, le premia cu ceva primăvara, în marțea de după Paști“, a povestit Alexandrina Filip.
Cusutul iilor în Cezieni îmbracă, an de an, statutul de artă populară. La ediția din acest an a „Sărbătorii iilor“ au fost 437 de participante din Cezieni și din alte localități din jurul acestei comune. Dintre aceste participante, 71 au creat modele noi de ii, creatoarele fiind preponderent din Cezieni, spre satisfacția organizatorilor. Sărbătoarea respectivă este organizată și susținută de Primăria Cezieni, pentru a duce mai departe tradiția cămășilor autentice românești.
Cum sunt alese motivele de pe ii
Femeile din Cezieni folosesc motive tradiționale românești atunci când creează o ie. Florile sunt bine stilizate, se folosește mult simetria, iar insectele lasă loc de imaginație privitorului. „Folosim foarte mult figurile geometrice, figurile simple și foarte bine stilizate. Obiectele de pe ii sunt atât de bine puse încât lasă loc de interpretare. Același motiv poate fi văzut ca o buburuză, ca un fluturaș, o albinuță sau chiar coarnele unui berbec. Fiecare vede în felul lui“, a spus Alexandrina Filip, specialista din Cezieni în arta cusutului iilor. O ie la care s-a lucrat aproape șase luni poate ajunge să coste chiar și 500 de lei.
Materialul pe care se coase ia este un fel de pânză topită, apropiată de pânza de casă care se țesea odinioară și care se cumpără de la Covasna, de la Cisnădie sau din alte părți unde se lucrează din bumbac 100%.
