În timp ce fiecare român care consumă energie plătește pe factură o cotă parte de certificate verzi, producătorii de energie regenerabilă care primesc aceste certificate verzi de la stat nu au unde să le vândă, din cauză că pe piață nu există cerere. Potrivit datelor de pe OPCOM, de trei luni nu s-a mai tranzacționat nici un certificat verde. Totuși, cine câștigă din piața vastă a energiei?
Nicușor Demetriad a participat încă din 2008 pe la târguri internaționale privind investiții în echipamente care produc energie regenerabilă, dar marile bănci europene au refuzat să finanțeze o firmă românească pentru o astfel de investiție, pe motiv că băncile respective nu aveau subsidiare în România. În cele din urmă, tot la un târg de profil, Demetriad și-a găsit partener de afaceri o firmă din Bulgaria care produce sisteme de suport pentru panouri fotovoltaice și care avea în țara vecină parcuri întregi de astfel de panouri cu o putere instalată de 15 MW. În 2012, doljeanul și bulgarii de la MAT OOD au înființat firma Balkan Photo-Energia SRL și au procedat la construirea unui parc de 472 de panouri fotovoltaice (care se întind pe un hectar de teren) în comuna Almăj, în zona numită Beharca. Investiția inițială a costat 1,3 milioane de euro, din care 80% a provenit de la partenerii bulgari ai românului. „În condițiile actuale ale pieței, având în vedere și faptul că noi am apucat legislația cu șase certificate verzi, dar două sunt amânate până în 2017, cred că investiția se amortizează în șapte-zece ani“, a spus Nicușor Demetriad, administratorul Balkan Photo-Energia SRL, în cadrul emisiunii „Economia Sudului“, de la Alege TV.
În urmă cu câțiva ani, o investiție în parcuri de panouri fotovoltaice era considerată una dintre cele mai profitabile afaceri din România pentru că: businessul nu necesită mulți angajați și impozite mari către stat; era nevoie doar de finanțarea inițială (pe care o puteai obține de la o bancă) și de un contract de livrare a energiei în sistemul energetic național; se primeau inițial șase certificate verzi pentru fiecare MW produs, care se vindeau apoi pe piața energiei. Ulterior, legislația s-a modificat, iar producătorilor de energie regenerabilă care au investit înainte de 2013 în centrale fotovoltaice li s-au amânat până în 2017 două din cele șase certificate primite inițial, iar cei care au demarat în ultima perioadă investiții în producerea de energie din surse regenerabile primesc trei certificate verzi pentru fiecare MW de energie produs. Producătorul de energie din surse regenerabile a spus, la Alege TV, că o astfel de investiție „nu mai este rentabilă, în condițiile în care se dau trei certificate verzi și acestea se vând la prețul minimal. Nu mai e rentabil pentru că amortizarea investiției chiar depășește perioada de zece ani. Se amortizează investiția într-o perioadă mai mare decât o clădire rezidențială“. Anul trecut, parcul fotovoltaic al firmei Balkan a produs 1.190 de MW, având în vedere că într-o lună soarele nu a ieșit deloc din nori, astfel că nu s-a produs deloc energie în acea perioadă. Anul acesta, deja, instalațiile de la Beharca au produs mai multă energie.
Cum ajunge energia să fie scumpă la consumatorul final
Energia electrică produsă în Dolj, la Almăj, este livrată unei firme din Constanța – Monson Trading – cu capital turcesc, societate care este un intermediar pe piața energiei. Firma respectivă o cumpără cu 155 lei/MW, după care o vinde în sistemul energetic național, cu prețuri de aproximativ 175 lei/MW.
Dar, pe lângă aceste costuri, producătorii de energie din surse regenerabile plătesc tot felul de taxe: taxă de introducere a energiei în rețea, taxă de extragere a energiei din rețea, taxă de transport al energiei; o taxă anuală de producător către Autoritatea de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), care pentru marii producători de energie din surse regenerabile atinge niveluri foarte ridicate; taxa pe tranzacție; o taxă de participare la piața de energie etc. Toate aceste taxe se adaugă la prețul final al energiei.
Care este piața certificatelor verzi
Dar care este circuitul acestor certificate verzi în piață? Consumatorii casnici și industriali sunt obligați prin lege să susțină investițiile celor care au decis să aibă un business în domeniul producerii energiei din surse regenerabile. Fiecare consumator trebuie să achite pe factura de energie electrică și o cotă parte din certificatele verzi, proporțional cu energia consumată. Aceste certificate sunt colectate de operatorul care livrează energia, dar sunt alocate producătorilor de energie din surse regenerabile, care primesc un certificat pentru fiecare MW produs. Acești producători urmează să le vândă apoi pe OPCOM (piața de tranzacționare a energiei și a gazelor naturale din România) sau prin contracte bilaterale încheiate cu cei care cumpără certificate. Doar că în ultimele luni nici măcar un certificat verde nu a mai fost vândut pe OPCOM, cererea fiind inexistentă. Cei obligați să cumpere astfel de certificate, respectiv mari consumatori industriali, preferă să își ruleze banii timp de un an și să cumpere certificatele verzi abia la sfârșitul anului sau începutul anului viitor, pentru tot anul. În același timp, producătorii de energie regenerabilă pierd acele certificate în cazul în care nu le-au vândut în interval de un an de la emitere. Cu alte cuvinte, banii pe respectivele certificate sunt plătiți de populație și firme pe factura de energie, apoi ele sunt atribuite producătorilor de energie „verde“, dar dacă aceștia nu reușesc să le valorifice în interval de un an, atunci ele își pierd valabilitatea, deci banii se pierd undeva… în neant. Oferta abundentă de certificate verzi pe OPCOM și cererea inexistentă de trei luni încoace a făcut ca prețul de ofertă al unui astfel de certificat verde să fie de 130 de lei, pe când în urmă cu doi ani, ele se tranzacționau cu 247 de lei pentru un certificat verde.
Cine sunt „băieții deștepți“ din energie?
Producătorul de energie pe baza panourilor fotovoltaice invitat la „Economia Sudului“ a precizat că, inițial, costurile cu realizarea unei astfel de investiții în panouri fotovoltaice erau foarte mari, pe când acum au scăzut cu două treimi. Dar a scăzut și cota de certificate verzi primită de la stat pentru a subvenționa producerea de energie din surse regenerabile.
În Dolj există foarte mulți străini care au investit în parcuri de panouri fotovoltaice. Potrivit ultimelor date furnizate anul trecut de către Administrația Fondului de Mediu către GdS, în Dolj ar exista centrale cu panouri fotovoltaice cu o putere instalată totală de circa 30 MWh și care se întind pe 212 hectare de teren care au fost scoase din circuitul agricol pentru a „găzdui“ parcuri de panouri fotovoltaice. Majoritatea acestor investiții au fost inițiate în perioada în care statul român le oferise investitorilor cea mai mare cotă de certificate verzi din Europa: șase certificate pentru fiecare MW de energie produs.
Pe flux apar și intermediari de energie, furnizorii care își pun și ei adaosurile lor, dar apar și taxe plătite diverșilor operatori de transport și de furnizare, astfel că prețul final al energiei urcă. Așa s-a ajuns în situația în care, deși în România se produce energie regenerabilă, dar și energie clasică, prețul plătit de consumatorul final să fie din ce în ce mai mare pe factură, și din cauza multor taxe care i se impun acestuia chiar și de către stat. Un calcul GdS de anul acesta relevă că 63% din valoarea unei facturi de energie reprezintă taxe și doar 37% prețul energiei.
„Casa Verde“, un proiect care a prins la public
Persoanele care au case pot să își producă singure energia, folosind instalații speciale și panouri fotovoltaice. „Dacă folosesc un contor cu dublu sens, atunci aceste persoane pot să producă energie pe timpul zilei și să o utilizeze în casă, în gospodărie, seara sau pe timpul nopții“, a precizat Demetriad. El a adăugat că programul „Casa Verde“ (prin care era subvenționată 90% din valoarea unei investiții în instalații care să producă energie din surse regenerabile și se asigură încălzirea și apa caldă pentru gospodării individuale) ar trebui să fie reluat, dat fiind succesul primului astfel de program, de care au fost interesați foarte mulți deținători de locuințe. Se pregătește un act normativ și pentru subvenții similare pentru locuințe individuale, dar pentru montarea de panouri fotovoltaice, pe modelul actului normativ care a reglementat încălzirea locuințelor din astfel de surse, a lăsat să se înțeleagă Nicușor Demetriad. Un astfel de program de subvenționare „ar putea fi interesant atât pentru populație, cât și pentru mici firme, care și-ar eficientiza consumurile“, a precizat administratorul Balkan Photo-Energia SRL. Este complicat să montezi astfel de panouri fotovoltaice pe blocurile de locuințe, sunt necesare multe autorizații, dar și acordul tuturor locatarilor.
Emisiunea „Economia Sudului“ poate fi urmărită pe internet, fie pe site-ul Gazetei de Sud, www.gds.ro, fie pe cel al televiziunii, www.alege.tv.
