Cu 25.000 – 26.000 de șomeri înregistrați, județul se află pe primul loc în țară în topul șomajului. Rata acestuia stă de câțiva ani la 8-9%, cu toate că numărul de salariați și contracte active a crescut, potrivit statisticilor. Acestea diferă în funcție de sursă, astfel că o situație precisă este greu de dat. Una dintre explicațiile ciudățeniilor din statistici: vreo 18.000 de doljeni lucrează în străinătate!
Statisticile publicate în ultimii ani plasează județul Dolj în topul național al șomajului. Spre exemplu, la sfârșitul lunii iulie 2015, rata șomajului la nivel de județ a fost de 8,87%, corespunzătoare unui număr de circa 26.000 de șomeri. Dintre aceștia, doar 3.500 primesc indemnizații de șomaj, restul de 22.300 fiind neindemnizați. 80% dintre șomeri provin din mediul rural, restul de 20% fiind în mediul urban. Previzibil, peste 80% dintre șomeri au studii primare, gimnaziale și profesionale. Cei mai mulți șomeri (7.500) sunt cei cu vârsta cuprinsă între 40 și 49 de ani, iar cei mai puțini, cei cu vârsta între 25 și 29 de ani. Situația comparativă arată că, în ultimii ani, situația șomajului a variat nesemnificativ, sub 1%. Spre exemplu, la 1 iulie 2013, rata șomajului era de 9,02%, în iulie 2014 a ajuns la 8,64%, iar în iulie 2015 la 8,87%. În cifre, șomajul a scăzut între iulie 2013 și iulie 2015 cu 57 de persoane. Cum Doljul este pe primul loc ca număr de șomeri, având o rată a șomajului foarte mare în raport cu media națională (4-5%), am căutat să vedem ce se află în spatele cifrelor. Ca o primă constatare, avem circa 26.000 de șomeri „înregistrați“, adică aceia care s-au prezentat la sediul AJOFM cu actele necesare pentru a fi luați în evidențe. Fiind în evidențele instituției, ei beneficiază de cursuri de formare profesională și consiliere pentru angajare. Șomerii neînregistrați la AJOFM nu apar în statistici. În acest sens, nu putem decât să lecturăm și statisticile Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Dolj. Între lunile august 2012 și august 2015, numărul salariaților activi a crescut de la 134.600 la 143.400, adică cu 8.800. În aceeași perioadă, numărul contractelor de muncă a crescut de la 145.700 la 163.300, adică cu 17.600.
Observăm, de asemenea, că în fiecare an, diferențele între numărul de salariați activi și contractele active a crescut de la 11.100 în 2012, la 13.300 în 2013, apoi la 15.300 în 2014 și 19.900 în 2015. În perioada 2012-2015, creșterea este de 8.800 la salariați activi și de 17.600 de contracte active, practic, dublă. Diferențele dintre numărul de salariați activi și numărul de contracte active duc la concluzia că unii salariați au și contracte cu timp parțial de muncă.
Detașații în străinătate, necalculați de Statistică
Ultimele date disponibile de la Direcția Județeană de Statistică (DJS) Dolj (mai 2015) spun că numărul salariaților este de 124.400, județul fiind pe locul 12 în țară din acest punct de vedere. În evidențele ITM, este vorba de 142.500 de salariați (!).
Așadar, pentru aceeași lună (mai 2015), două surse diferite (DJS și ITM) ne dau două cifre diferite ale numărului de salariați, 124.400 și 142.500, diferența fiind de 18.100. Cum cifrele nu se potrivesc, am încercat să vedem care este metodologia folosită de Statistică.
Potrivit unei informări de la DJS, efectivul salariaților cuprinde persoanele cu contract de muncă/raport de serviciu pe durată determinată sau nedeterminată (inclusiv lucrătorii sezonieri, managerul sau administratorul) existente în evidențele unităților economico-sociale. Nu sunt cuprinși salariații detașați la lucru în străinătate și cei care cumulează mai multe funcții și nu au funcția de bază la unitatea raportoare.
De asemenea, pentru a evita dubla/multipla înregistrare se respectă definiția din Codul Fiscal referitoare la activitatea dependentă la funcția de bază, respectiv „orice activitate desfășurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcție de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfășoară pentru mai mulți angajatori, angajatul este obligat să declare fiecăruia locul unde exercită funcția pe care o consideră de bază“. Așadar, între cele două surse (DJS și ITM) ar putea fi vorba despre metodologia de lucru. În timp ce DJS nu-i pune la socoteală pe salariații detașați în străinătate, ITM îi socotește. Totuși, diferența este uriașă (18.100 de salariați). În fine, rata șomajului, colectată de Statistică de la AJOFM, se determină prin raportarea numărului total de șomeri înregistrați, la populația activă civilă. În fiecare an, cifrele statistice privind șomajul se umflă cu numărul absolvenților de licee și facultăți.
Toate aceste statistici, care arată că, în ciuda creșterii numărului de salariați activi și contracte de muncă, numărul de șomeri rămâne constant de la an la an, vor fi dezbătute astăzi la emisiunea „Audiență Generală“ de la Alege TV, începând cu ora 18.30.
