Craiova se va lupta cu Iașiul pentru titlul de capitală europeană a culturii din 2021, iar unul dintre atuurile sale este tocmai sărăcia din regiune. Deși pare paradoxal, lipsa locurilor de muncă și situația economică precară pot ajuta Craiova să convingă Uniunea Europeană să trimită titlul în Bănie, scopul fiind acela de a dezvolta regiunea. Ideile îi aparțin proaspătului președinte al Asociației „Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021“ (ACCEC), Lucian Dindirică (foto), prezent la emisiunea „Malaxorul Presei“ de la Alege TV. Acesta a lămurit și misterul sutelor de milioane de euro care ar urma să vină la Craiova în caz de victorie și a explicat, mai în glumă, mai în serios, ce înseamnă să fii mafiot sau mafiot pe Facebook.
Craiova își va schimba strategia prin care vrea să-i convingă pe experții europeni că merită să devină capitală culturală europeană în 2021. Dacă până acum se punea accentul pe cât de frumos este orașul și ce lucruri minunate se întâmplă în el, acum vor fi scoase în evidență nevoile și greutățile cu care se confruntă. Până acolo, însă, este cale lungă. Autoritățile locale trebuie să treacă de primul hop, cel al nominalizării pe lista scurtă de trei candidați, acolo unde se luptă cu orașe precum Iași, Cluj, Timișoara și București. Apoi, la finele anului viitor, va fi anunțat câștigătorul. Cele patru capitale de provincie sunt, în viziunea președintelui ACCEC, Lucian Dindirică, principalii contracandidați, deși mai multe orașe și-au anunțat înscrierea în competiție. „10 octombrie 2015 este termenul-limită până la care se depun candidaturile. Atunci o să știm care sunt orașele candidate. În perioada 7-10 decembrie 2015, la Ministerul Culturii are loc o audiere, interviul, o susținere publică a proiectului. Apoi vor rămâne doar trei orașe candidate care vor fi vizitate de experții români și europeni și, cu proiectul în mână, cu aplicația pe care noi o depunem și ne-o asumăm, verifică sustenabilitatea fiecărui proiect“, a precizat Dindirică. Dar care este cel mai de temut contracandidat? Și ce atuuri avem în lupta directă? Iași, crede președintele ACCEC. Iar Craiova are mai multe avantaje de partea ei. „Noi (Craiova – n.r.) nu arătăm acum tot, prin ceea ce facem, pentru că fiecare oraș își păstrează secretă strategia. Bătălia noastră este acum să intrăm pe lista scurtă, după aceea poți să mai faci ajustări. Declarativ, sunt multe orașe care vor să se înscrie în competiție. Aș începe cu Suceava, pentru că nu știu dacă va candida sau nu până la urmă deoarece nu au înființat o entitate așa cum avem noi Asociația. Sunt toate capitalele fostelor regiuni istorice: Iași, Timișoara, Cluj, București. Acestea au forța de a susține un astfel de proiect. Brașovul a început foarte târziu, abia acum trei luni și, fizic, au timp să depună așa, un proiecțel. Este greu de spus de cine ne este cel mai frică, pentru că fiecare oraș are câte un atu pe care ceilalți nu-l știu. Și noi le avem pe ale noastre. Nu s-au văzut pe stradă, nici în instituții, nu le-am folosit, le vom folosi după 10 octombrie. Din ceea ce se vede, mie, personal, îmi este teamă de Iași. Este o fostă capitală de țară. Vrând nevrând, a avut o infrastructură culturală mult peste cea a Craiovei. Din fericire, în acest moment noi stăm mai bine dacă punem în balanță punctele tari și punctele slabe. În bugetul proiectului trebuie să treci cât la sută din cheltuielile autorităților locale au fost alocate culturii în ultimii cinci ani. Aici am câștiga detașat. Numai Consiliul Județean Dolj a investit 30 de milioane de euro în domeniul culturii, dintre care 22 de milioane de euro numai din fonduri europene. Și Iașiul, dacă a alocat bani, nu a ajuns la așa sumă foarte mare, pentru că are foarte multe unități culturale subordonate Ministerului Culturii. Din fericire pentru noi, Craiova are una singură: Teatrul Național. Finanțarea este mult mai puternică atunci când este la firul ierbii, adică la autoritatea de aici, și bănuiți cam cât de greu este traseul administrativ al unui document care pleacă la minister pentru o suplimentare de buget, de exemplu. Iașiul are și instituții culturale de tradiție, dar are un punct slab: primăria nu se înțelege cu consiliul județean. Noi suntem singurul oraș candidat în spatele căruia se află autoritățile locale integral“, a explicat Dindirică. De ce Iași și nu Cluj, de exemplu, care este în acest an Capitală Europeană a Tineretului, să nu fie cel mai de temut competitor? Tocmai pentru că a obținut deja un titlu și nu va mai primi altul, spune Dindirică. „Eu văd ca pe un dezavantaj titlul de Capitală Europeană a Tineretului în cazul Cluj. Tactic vorbind, este greu de crezut că un oraș care a fost anul ăsta una, poate fi și alta anul viitor. Banii vin pentru a ridica o zonă, pentru a dezvolta un oraș. Sărăcia din Oltenia este un atu. Și nu numai sărăcia, pentru că în acel proiect trebuie să arătăm și ce puncte urâte avem, ce puncte slabe, pe care să le transformăm în oportunități. Cred că aceasta este filosofia capitalei culturale europene: un proiect de dezvoltare a unei zone cu potențial“, a punctat Dindirică.
Dindirică: Poți spune că prinzi fluturi, dar trebuie să spui cum
Și, totuși, cât contează atunci evenimentele culturale din ultimii doi ani care au loc în Craiova în perspectiva acordării titlului mult râvnit? Președintele ACCEC consideră că locuitorii din Craiova s-au obișnuit cu un anumit standard și și-au schimbat modul în care consumă actul cultural. Dacă până acum, Zilele Craiovei erau doar un pretext pentru a ieși în oraș să mănânce un mic și să bea o bere, acum, craiovenii, crede Dindirică, vor să participe la spectacole. „Participarea cetățenilor la viața culturală a cetății este un lucru ușor de demonstrat. Deja prin ceea ce am făcut până acum nu mai trebuie de acum să facem, pentru că ei (craiovenii – n.r.) deja s-au obișnuit să participe la aceste evenimente. Partea cea mai importantă, dacă vreți, este realitatea a ceea ce scrie în proiectul de candidatură, adică trebuie să fie lucruri frumoase, inedite, unice, dar nu trebuie să fie SF-uri, rupte dintr-un basm de Jules Verne și puse acolo doar să sune bine. Trebuie să fie foarte bine ancorate în realitatea noastră. Aș face o paralelă. Și noi ne identificăm cu strămoșii noștri care au trăit în Oltenia și încercăm să arătăm că suntem de aici, poarta de intrare a românității în zonele trăite de români, poarta de intrare a creștinismului la nord și sud de Dunăre, lucru pe care îl face și orașul Pireu, principalul favorit în competiția din Grecia, țară cu care vom face pereche în 2021. Și ei se întorc până la bătălia de la Salamina (luptă navală între o alianță a unor orașe-state din Grecia Antică și Imperiul Persan al lui Xerxes I, în anul 480 î.Hr – n.r), încercând să-și găsească rădăcini și mai jos decât o facem noi. Nouă ne-ar fi și greu să mergem mai jos de anul 106 pentru că înainte de asta nu avem nimic pe aici (…) Tu, acolo în proiect, poți să spui că prinzi fluturi într-o primă fază, dar când oamenii ăia (experții europeni – n.r.) vin la Craiova tu trebuie să le explici foarte clar cum prinzi tu fluturii ăia în 2021, pentru că nu mai merge cu «stai să vezi că le dăm drumul»“, a spus președintele ACCEC.
Cine e mafiotul de pe Facebook
Ce se va întâmpla, totuși, dacă nu vom câștiga titlul? Vor continua proiectele? Evident, spune Dindirică. „Scopul principal al Asociației este să obținem titlul și să obținem acei bani mulți care vor duce la dezvoltarea regiunii, dar, pe de altă parte, trebuie să admitem că a fost singurul proiect care a adunat la aceeași masă autorități locale, instituții publice, bisericești, partide politice, existând un consens general pentru o idee care le-a oferit posibilitatea cetățenilor noștri să renască, dacă vreți, din punct de vedere cultural. Cu siguranță, evenimentele care au loc în stradă vor rămâne în stradă, pentru că nu ai cum să le mai bagi la loc, pentru că te înjură lumea. I-am obișnuit pe oameni cu ceea ce trebuie, pentru că o comunitate sănătoasă este una care are acces la cultură, care consumă cultură. Nu poți să te numești o comunitate importantă într-un oraș, într-o țară și tu să nu citești o carte, să nu mergi la o piesă de teatru sau la un film. Mi se pare ilogic ca pe un singur ins să-l numești cetățean adevărat, înnobilat în partea superioară și el să nu fi citit o carte, să nu fi mers la facultate, ar fi mafiotul de pe facebook“, a spus Dindirică.
Să nu te ții de promisiuni: asta înseamnă să fii mafiot
Promisiunea sutelor de milioane de euro care vor inunda Craiova în caz de câștig nu vine automat, odată cu desemnarea titlului de capitală europeană a culturii, ci primăria trebuie să scrie proiecte pentru a atrage fondurile europene pe perioada 2014-2020, pe care, oricum, le putea face și dacă orașul nu candida. Singura sumă concretă care vine ca urmare a câștigării concursului este un premiu de 1,5 milioane de euro care se acordă în 2021. Proiectele sunt foarte importante într-un oraș care se dezvoltă cultural, dar în care locurile de muncă sunt puține și prost plătite. „Lipsa locurilor de muncă este un concurs de mai mulți factori pentru care nu poate fi trasă la răspundere nici o autoritate, nici școala. Aș învinovăți familia. Ca o familie să nu poată fi învinovățită că nu are un loc de muncă trebuie să fie o familie citită, iar o familie citită, cu siguranță, nu va rămâne fără un loc de muncă“, a spus președintele ACCEC. Cât despre râurile de bani care vor curge, acesta consideră că obținerea titlului va obliga primăria să pună în practică proiectele. „Avem o aplicație în care primăria își asumă că până în 2021 va reface, de exemplu, infrastructura, că va introduce toate cablurile aeriene în subteran. Dacă primăria a scris acest lucru în proiect și câștigă titlul, păi atunci Uniunea Europeană trebuie să dea banii ca aceste lucruri să se facă, pentru că acest oraș și-a asumat că va realiza aceste lucruri. Uniunea Europeană trebuie să ne ridice și pe noi la standardele lor. Nu ne omoară lumea dacă noi câștigăm titlul și nu facem ce e scris acolo? Vom transforma fața orașului prin această aplicație. Această aplicație va arăta altă Craiova în 2021. În momentul în care ne asumăm ceva și angajăm ceva… că doar nu angajăm ceva pe spatele comunității și apoi spunem: „OK, așa, și dacă am câștigat?“. Asta înseamnă să fii mafiot, nu? Adică am câștigat și refuzăm“, a concluzionat Lucian Dindirică.
Craiova – centrul capitalelor europene culturale pentru trei zile
ACCEC organizează, la Craiova, în perioada 4 – 6 septembrie 2015, conferinţa internaţională „30-50, 30 years- 50 cityes, History through European Capital of Culture Program“ la care participă reprezentanţii oraşelor candidate la titlul de capitală europeană a culturii pentru anul 2021 din România şi Grecia, reprezentanţi ai fostelor, prezentelor și viitoarelor capitale europene ale culturii, dar și delegați ai orașelor candidate necâștigătoare. La eveniment vor fi prezenți reprezentanţi din Timișoara, Cluj-Napoca, București, Brașov și Arad din România, respectiv Larissa, Piraeus, Volos și Ioannina din Grecia, toate aceste orașe fiind înscrise în competiția pentru titlul anului 2021. De asemenea, au confirmat prezența reprezentanți ai unor orașe precum Istanbul – o fostă capitală europeană a culturii, Maastricht – candidată la titlu, dar oraş necâştigător, Mons – capitala europeană a culturii din acest an și Plovdiv – una dintre cele două viitoare capitale culturale, în 2019.
