Craiova a fost, la sfârşitul săptămânii trecute, gazda Conferinţei Internaţionale „30-50, 30 years – 50 cities / History through European Capital of Culture Program“, în contextul împlinirii a 30 de ani de la iniţierea programului „Capitală Europeană a Culturii“. Cu această ocazie au fost prezenţi în Cetatea Banilor reprezentanţii unora dintre oraşele candidate la titlul de capitală europeană a culturii pentru anul 2021 din România (Braşov, Arad, Bucureşti, Timişoara, Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Craiova) şi Grecia, reprezentanţi ai fostelor (Istanbul 2010), prezentelor (Mons 2015) şi viitoarelor capitale europene ale culturii, dar şi delegaţi ai oraşelor candidate necâştigătoare (Maastricht 2018).
Scopul Conferinţei a fost acela ca împreună cu oficiali ai Ministerului Culturii din România să se descopere problemele pe care le întâmpină un oraş candidat, dar şi transformările prin care trece comunitatea după candidatura la statutul de capitală europeană a culturii, indiferent de rezultat. „Ne-am gândit să organizăm această conferinţă internaţională nu pentru că ne-am dori să obţinem un avantaj, ci pentru că am avut neclarităţi în ceea ce priveşte ghidul candidaturii pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii şi am zis să vină cineva din partea Ministerului Culturii ca să ne dea toate explicaţiile necesare. Scopul conferinţei este şi de a facilita un parteneriat între oraşele din Grecia şi cele din România pentru că am văzut din ghid că se punctează foarte mult existenţa unei astfel de colaborări. Până acum, nimeni nu a reuşit să faciliteze o astfel de întâlnire care să aibă ca rezultat un parteneriat.
Vreau să vă asigur că nu am încercat să obţinem un avantaj din organizarea acestei conferinţe, ci ne-am dorit să ajutăm oraşele aflate în competiţie să parcurgă toate aceste etape preliminare. Să câştige cel mai bun!“, a precizat primarul Craiovei, Lia Olguţa Vasilescu, în cuvântul de deschidere al conferinţei.
Lecţii de la Istanbul
Reprezentanţii oraşelor candidate la titlul de Capitală Europeană a Culturii au purtat discuţii în cursul zilei de sâmbătă, cu reprezentanţii de la Istanbul, Capitală Europeană Culturală în 2010, dar şi cu cei din Maastricht, oraş necâştigător al titlului mult râvnit.
„Noi suntem aici pentru a împărtăşi idei, nu pentru a vă da reţete“, a precizat Esra Nilgun Mirze, directorul Relaţii Internaţionale Istanbul 2010. S-au formulat întrebări şi s-au oferit exemple privind atragerea tinerilor, oamenilor în actul cultural. „Rezistenţa din partea oamenilor vine atunci când le impui ceva. Dar dacă le arăţi, le prezinţi lucrurile şi le integrezi în cursul normal al vieţii lor, nu vor mai opune rezistenţă. Şi ei au universul lor, viaţa lor de care sunt mândri, aşa că lăsaţi lucrurile să vină normal, natural“, a venit sugestia din partea directorului de Relaţii Internaţionale Istanbul 2010. Au fost, de asemenea, amintite proiecte de succes, care dăinuie şi astăzi după obţinerea titlului de Capitală Europeană a Culturii. „Proiectele de artă stradală au devenit festivaluri cu tradiţie. Ce am trăit până acum ne-a dat sentimentul că evenimentele artistice, proiectele sociale, culturale sunt importante şi vor continua în anii următori. Criteriile noastre s-au raportat la calitatea muncii depuse. Odată cu câştigarea titlului de Capitală Culturală Europeană s-a renovat aproape totul, s-au adus schimbări importante în viaţa oamenilor“, a precizat Esra Nilgun Mirze.
De asemenea, s-au oferit şi sugestii menite să conducă la succese garantate. „Prima întrebare pe care trebuie să v-o puneţi este: De ce vrem să fim Capitală Culturală Europeană? Vrem să fim vizibili la nivel internaţional, vrem să securizăm o anumită problemă? Vrem să facem un anumit lucru? Prioritizaţi! Apoi încercaţi să găsiţi oamenii care cred în aceeaşi cauză şi încercaţi să colaboraţi, să împărtăşiţi experienţe, să luptaţi pentru aceeaşi cauză. Aceasta este calea pentru orice proiect, nu numai pentru cel de Capitală Culturală Europeană. Ceea ce am creat în trecut trebuie revigorat pentru generaţiile viitoare. Trebuie să ne gândim cum putem colabora pentru a face lucru acesta şi făcând-o împreună cum o să reuşim să o realizăm cât mai bine. Ştim că prim-miniştrii, miniştrii vin, semnează contracte şi pleacă. Schimbări majore putem face dacă lucrăm împreună, pe termen lung“, a mai precizat Esra Nilgun Mirze.
Importanţa titlului de Capitală Culturală Europeană
Ideea directorului de Relaţii Internaţionale Istanbul 2010 a fost susţinută şi de secretarul de stat în Ministerul Culturii din România, Bogdan Stanoevici. „E foarte important ca reprezentanţii oraşelor care participă la această competiţie să poată să comunice între ei. Nu ne aflăm într-o situaţie de conflict, nu înseamnă că cel care nu va fi ales a pierdut ceva îngrozitor şi atunci se va uita cruciş la cel care a câştigat. Toţi avem de câştigat din acest lucru. Noţiunea de Capitală Culturală Europeană este foarte importantă. Trebuie să înţelegem că acest fapt care se numeşte cultură nu este doar o întâmplare, ci că ea poate fi aducătoare de elemente economice: creează locuri de muncă, aduce bani prin diferite elemente care sunt colectoare. În dezvoltarea unei ţări şi în evoluţia unui popor, trebuie să existe trei picioare, pentru ca echilibrul să fie perfect: cultură, învăţământ şi sănătate. Fără aceste trei elemente nu putem evolua. Cultura a fost considerată întotdeauna sora săracă a economiei, dar din ce în ce mai mult s-a constatat că şi ea poate să aducă beneficii, nu numai spirituale, ci şi materiale prin această infuzie de fonduri care vin. Lucrurile trebuie văzute în timp. Important este ca în momentul în care politic ceva se schimbă, cei care vin să înţeleagă că există elemente care nu se pot opri sau schimba doar de dragul schimbării. Politica agricolă, culturală, a învăţământului se face în timp, pe termen mediu şi lung. Continuitatea e cel mai important element al dezvoltării şi evoluţiei, fără ea vom face ca Meşterul Manole şi nu cred că mai avem timp de aşa ceva. Este important să ne întâlnim, este important să vorbim, să ne cunoaştem şi să găsim soluţii. Nu le găsim acum, trebuie să le găsim ulterior, dar trebuie să începem undeva“, a precizat Bogdan Stanoevici.
Şanse egale
S-a pus în discuţie şi creare unor parteneriate între oraşele candidate, iar cei prezenţi şi-au arătat disponibilitatea. „Suntem interesanţi pentru a da dimensiunea europeană şi a realiza parteneriate tocmai pentru a reuşi să câştigăm. Este foarte important să vedem care sunt obiectivele dumneavoastră, de a le împărtăşi şi a găsi o cale comună de a colabora. Vrem să facem împreună nişte proiecte astfel încât Larissa şi Craiova să câştige titlul de Capitale Europe ale Culturii în 2021“, a precizat George Sarlis, reprezentantul oraşului Larissa din Grecia, aflat în cursa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.
Şansele fiecărui oraş sunt egale, cel puţin aceasta este viziunea reprezentanţilor Ministerului Culturii. „Fiecare oraş are atuurile sale, fiecare oraş este foarte bine plasat pentru a întruni toate criteriile şi sufragiile celor ce vor alege până la sfârşit. Şansele sunt egale pentru că plecăm toţi de pe aceeaşi poziţie şi pentru că interesul este comun. Or, acest interes comun este să lucrăm împreună pentru un proiect de ansamblu. Faptul că un oraş va câştiga şi celelalte nu, asta nu înseamnă că ceea ce s-a investit în capitalul uman, în spiritualitate, în cultură va fi doar ca pleava bătută de vânt. Nu, aceste lucruri vor merge mai departe şi se vor continua pentru binele oamenilor, al culturii şi spiritualităţii de care avem nevoie“, a precizat secretarul de stat în Ministerul Culturii din România, Bogdan Stanoevici.
Până la crearea unor noi parteneriate şi proiecte, Craiova îşi joacă propria şansă în lupta pentru câştigarea titlului de Capitală Europeană a Culturii 2021.
