500 de tone de gogoșar, 400 de tone de ardei capia, sute de tone de varză și multe alte legume se produc anual în comuna Grădinari, din județul Olt. Din păcate, localnicii nu au unde să-și vândă marfa, iar de ani buni stau cu produsele pe marginea drumului. Abia anul viitor s-ar putea construi în comună un depozit și o fabrică de procesare a legumelor, cu fonduri elvețiene.
Comuna Grădinari din Olt se află la o distanță de circa 70 de kilometri de Craiova, la limita cu județul Vâlcea, și numără aproximativ 3.000 de locuitori. Cei mai mulți se ocupă cu cultivarea legumelor atât în solarii, cât și pe câmp. Gospodarii de aici sunt renumiți peste tot în țară, pentru gogoșari, ardei capia, varză, vinete și alte legume.
Angroul de pe stradă
Din păcate, comerțul cu legumele crescute de agricultorii din Grădinari este unul empiric. Pe toată lunginea comunei, de o parte și de alta a drumului național, se află căruțe, remorcuțe pline cu legume, unele ambalate în lădițe, altele puse în saci. La 38 de grade Celsius, legumele nu rezistă prea bine în soarele arzător. Dacă nu sunt vândute într-o zi, a doua zi încep să se altereze. „Se înjumătățește cantitatea de legume de pe o zi pe alta, din cauza caniculei, dacă nu sunt vândute în ziua în care au fost recoltate“, a spus edilul-șef al comunei, Mihai Ioana. Vânzătorii se adăposteau sub umbrele improvizate sau la umbra câte unui copac de pe marginea drumului. Și acolo stăteau toată ziua sau până când își terminau marfa.
Câțiva oameni erau adunați roată în jurul unei grămezi uriașe de ardei capia. Ei sortau de zor legumele, pentru a le pregăti de vânzare.
„Fără să luăm oameni la recoltat nu facem față. Găsim mai greu, dar ne descurcăm. Ziua de muncă se plătește cu 60-70-80 de lei, dar asta este situația. Ne chinuim să vindem ardeiul pe marginea drumului, aşteptăm să vină bișnițarii să le dăm marfa. Merge slab, slab vânzarea anul ăsta, pentru că nu avem condiții să îl păstrăm, să depozităm marfa, cum au alții. Ne chinuim, ne străduim și tot degeaba! Ar fi foarte bine să avem un spațiu de păstrare a legumelor. Asta ne omoară pe noi. Oricare ar fi prețul, ar fi bine să avem piață de desfacere. Alții au luat credite în bănci să facă legumicultură“, a explicat Constantin Fieraru, care cultivă un hectar de legume în Grădinari, atât în solar, cât și în câmp.
Cu lădițele pe marginea drumului stătea şi o altă familie, care sorta ardei capia. „Se vinde ceva?“, am întrebat noi. „Se face cât să trăiești, că de îmbogățit nu te îmbogățești“, a răspuns tânărul cultivator de legume. Până la ora 13.00, vânduse produse în valoare de 300 de lei. E puțin pentru câte legume mai avea de vândut. Comercializează doar pe marginea drumului. „Nu avem cu cine să încheiem contracte ca să vindem direct. Ne-au spus că vor să deschidă aici un spațiu de depozitare și ar fi bine că am pune și noi mai multe legume, ne-am extinde mai mult. Vindem așa, pe marginea drumului, de la Revoluție“, a spus Ion Ancuța.
La cei 78 de ani ai săi, Aurel Rădulescu stătea în caniculă cu o căruță plină de gogoșar. „Poci, poci să stau în soare. Sunt cam de o oră și vândui ceva“, a spus bătrânul.
La data la care noi am poposit în Grădinari, prețurile legumelor oscilau de la 1,5 lei kilogramul de gogoșar și până la doi lei, cumpărat angro. Cu doi lei pe kilogram se vindea și ardeiul capia, iar vinetele cu 0,5 lei și 1 leu pe kilogram.
Locuitorii din Grădinari sunt oameni foarte gospodari. După ce și-au vândut legumele în stradă an de an sau prin piețe, mulți și-au construit vile mari, impozante și multe altele sunt încă în construcție.
Se vor face un depozit și o fabrică de procesare
Autoritățile promit că, de la anul, locuitorii din Grădinari ar putea avea la dispoziție un depozit pentru legume, dar și o fabrică de procesare, unde se vor putea face diverse conserve. Investiția se va derula prin intermediul Fundației pentru Dezvoltarea Economiei Sociale din Craiova, reprezentată de Nicolae Cuță, în parteneriat cu Primăria Grădinari și cu fonduri elvețiene. Întreaga investiție s-ar ridica la 600.000-800.000 de franci elvețieni, iar contractul de finanțare s-ar putea semna chiar luna aceasta, potrivit primarului comunei Grădinari, Mihai Ioana.
„Am considerat că este o umilire a producătorului de către cumpărător, care vrea să ia marfa pe nimic. Din fericire, suntem foarte avansați cu un proiect finanțat de Fondul Elvețian. Așteptăm să se semneze contractul. Noi avem siguranța că se va semna în luna septembrie, deci în această lună. Vom și demara lucrările. Sper să fie funcțional la începutul anului viitor. În primul rând, vom face o secție de păstrare a legumelor și una de procesare. În momentul în care produsul are un preț de nu se poate vinde, cum este vânăta, care ajunge la 50 de bani pe kilogram în acest moment, atunci producătorii să poată să depoziteze vinetele în acel spațiu timp de două-trei luni, până mai urcă prețurile, pentru ca omul să nu-și mai vândă în bătaie de joc produsele“, a precizat primarul. În secția de procesare ar urma să intre produsele foarte coapte, în prag de depreciere și care nu mai pot fi valorificate ca atare, pentru că le refuză clienții.
Cumpărător tocmai din Cluj
Pe marginea drumului erau parcate dubițe cu număr de Prahova, de București și chiar de Cluj, care așteptau să fie încărcate cu gogoșari și cu ardei capia. „Așteaptă să mai scadă prețul până diseară“, explică un localnic. Totuși, un clujean s-a aprovizionat cu doi saci de gogoșari de Grădinari. „Eram în trecere, am văzut că sunt frumoși gogoșarii și am zis să cumpăr. I-am luat cu doi lei kilogramul. Este un preț bun față de Cluj, unde se vând cu patru lei kilogramul. Auzisem de Grădinari dinainte, pentru că unii dintre producătorii de aici vin în piețele de la noi și vând acolo legume“, a spus Marius Frimu, din Cluj-Napoca.
Vor să înregistreze la OSIM Gogoșarul de Grădinari
Primarul din Grădinari, Mihai Ioana, a spus că în comună se produc anual peste 500 de tone de gogoșar, leguma fiind simbol pentru comunitatea de acolo. Având în vedere că mulți cultivă gogoșar, autorităţile vor să înregistreze marca „Gogoșar de Grădinari“ la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM).
„Fiecare localitate este reprezentată de un produs. Unii au pepenii de Dăbuleni, la Pleșoiu sunt castraveții. La Grădinari este reprezentativ gogoșarul, pe care vrem să-l înregistrăm ca marcă înregistrată“, a spus primarul din Grădinari, Mihai Ioana. În cantități impresionante de sute de tone anual, se mai produc la Grădinari și alte legume, cum ar fi varză, ardei capia, ardei gras, vinete etc.
