În Dolj se organizează o serie de conferințe denumite „Istoria industrializării Olteniei“, iar de două ori pe an se vor dezbate detalii despre trecutul, prezentul și despre viitorul diverselor industrii din regiune.
Comitetul Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii în colaborare cu Asociația Generală a Inginerilor din România și cu Academia de Științe Tehnice din România și cu sprijinul Camerei de Comerț și Industrie (CCI) Dolj au organizat, la sfârșitul săptămânii trecute, la sediul CCI Dolj, conferința cu tema „Istoria industrializării Olteniei“. La eveniment au luat parte reprezentanți ai firmelor de profil care au legătură cu industria mașinilor și tractoarelor agricole, consultanți, reprezentanți ai unor firme din Serbia, potențiali parteneri de afaceri, dar și reprezentanți ai mediului academic din Craiova. Organizatorii au hotărât să facă două astfel de conferințe anual, una primăvara și alta toamna, iar industriile dezbătute să difere de la o conferință la alta.
În această toamnă a fost rândul dezbaterii istoriei și viitorului industriei producătoare de mașini agricole și tractoare. „O astfel de conferință are două scopuri. În primul rând, să reiterăm etapele industrializării Olteniei cu evoluțiile ei pozitive sau cu involuțiile din acea vreme. Și al doilea obiectiv important este să ne adunăm în jurul acestei mese, toți cei care au legătură cu această industrie, pentru că industria mașinilor agricole este cea mai veche din Oltenia. Din «rădăcina» întreprinderii Mașini Agricole și Tractoare au răsărit, în ultimii 25 de ani, mai multe întreprinderi de profil, cunoscute pe plan național și internațional. Am vrea, cu ajutorul Camerei de Comerț și Industrie Dolj, să ne așezăm la aceeași masă și să facem planuri de viitor“, a declarat Gheorghe Manolea, directorul Centrului de Inovare și Transfer Tehnologic Craiova, unul dintre organizatori.
Doljul a fost odinioară un pilon al industriei
Profesorul Dinică Ciobotea a povestit că în 1874 există primele convenții comerciale cu alte state, iar în România creșterea animalelor trece în plan secundar, dar începe să se dezvolte agricultura. „La începutul secolului al XIX-lea, România a devenit al șaselea exportator de cereale din lume. În Dolj, în 1860 a apărut moara cu aburi, iar în 1877 a apărut primul plasament de capital străin, înființându-se prima fabrică de mașini agricole din România, Clayton-Shuttleworth, cu capital austriac, care avea sediul undeva în spatele stadionului. În 1878 s-a înființat în Craiova întreprinderea metalurgică Mihail Nasta, care funcționa pe Unirii“, a explicat Dinică Ciobotea, care a spus că producția de batoze de la Clayton a dezvoltat ușor agricultura Doljului, dar și alte ateliere și făbricuțe din Dolj.
Din 1884, de când s-a dat legea firmelor, Clayton s-a unit cu întreprinderea lui Nasta, formând un colos industrial. Tot în perioada aceea a apărut fabrica Brătășanu în Craiova, care a fost cea mai mare fabrică din industria grea din Oltenia, iar acum îi aparține omului de afaceri Constantin Popeci. Ulterior, fabrica a fost achiziționată de o societate anonimă pe acțiuni, numită „Semănătoarea“, din București, dar activitatea fabricii se desfășura în continuare la Craiova.
În 1951 s-a înființat fabrica 7 Noiembrie, care ulterior a fost cunoscută drept fabrica de Mașini Agricole și Tractoare (MAT). „Se spune că în Craiova se producea cel mai bun cocs din Europa, la fabrica lui Brătășeanu“, a precizat Ion Anghel, fostul director al MAT Craiova.
„Craiova era pe locul cinci în țară la aportul la produsul intern brut (PIB). Acum sunt foarte trist că la ora actuală suntem pe același loc cu județul Vaslui, care ocupă unul din locurile din coada clasamentului. Situația aceasta este cauzată și de autoritățile care au păstorit județul Dolj până acum“, a mai afirmat Ion Anghel, în cadrul conferinței de la CCI Dolj. În calitate de fost director al MAT, el a mai povestit cum a ajuns fabrica din Craiova să producă un tractor uriaș, Zimbrul de peste 200 de cai putere. „Ceaușescu ceruse să facem un tractor care să ducă șapte brazde deodată, la o adâncime de 35 cm. Venea și ne măsura brazda să vadă dacă are adâncimea de 35. Așa a apărut tractorul Zimbru, care s-a fabricat la Craiova“, a povestit Anghel.
Industria s-a dezvoltat lent până la Primul Război Mondial. După Revoluția din 1989, industria din Dolj, ca și cea din toată țara, a înregistrat un declin considerabil.
Cine se face responsabil de declinul industriei?
Participanții la conferință au explicat de când a început declinul industriei de mașini agricole și tractoare. După Revoluție, când a început reîmproprietărirea țăranilor și fărâmițarea exploatațiilor mari, micii deținători de terenuri nu au mai avut forța financiară de a cumpăra tractoare și mașini agricole. Statul nu s-a implicat să sprijine această industrie, astfel că a fost un pas până la distrugerea acesteia.
Unul din foștii directori ai MAT Craiova din generația mai tânără, Ionel Catrinoiu, a explicat cum s-a ajuns ca fabricile craiovene, și nu numai, să fie îngropate în datorii, cu „concursul“ statului. „În 1997, Ministerul Finanțelor elaborează trei ordine care pun toată industria la pământ. Eram obligați să achităm întâi penalitățile, dobânzile către stat și apoi obligațiile principale. La vremea aceea, toate fabricile intraseră cu arierate, din cauza condițiilor pieței“, a spus Ionel Catrinoiu. El a adăugat că, după acest episod, industria a avut dificultăți de finanțare, în general, și MAT, în special. „Am încercat la toate băncile să obținem finanțare, dar absolut toate refuzau, motivând că agricultura e un factor de risc“, a povestit fostul director.
Fabricile Electroputere, IUG, MAT, Tufon, Doljchim și altele au început să aibă probleme serioase de piață, după Revoluție, iar mii de oameni au intrat treptat în șomaj. Doar Oltcit mai producea intens, până la un moment dat. În prezent, unele dintre cele enumerate nu mai există, iar în altă fabrică, în locul producției de locomotive și aparataj, se desfășoară comerț de ultimă generație. „Sincer, a cam dispărut Electroputere de pe piață, dar experianța oamenilor se regăsește în alte firme, dintre care unele sunt prezente în această seară. Altele le veți regăsi la următoarele acțiuni pe care le vom organiza“, a conchis Gabriel Vlăduț, președintele CCI Dolj.
Viitorul înseamnă fonduri europene și inovare
Viitorul industriei este incert. Firmele locale trebuie să țină pasul cu noile tehnologii și să facă față concurenței din alte state.
„Pentru a creiona viitorul, trebuie să știm foarte bine de unde am început, cu cine plecăm la drum, care este istoria și tradiția în acest domeniu, ce experți avem, ce școli avem într-un anumit domeniu. Este un ansamblu de elemente care concură la creionarea unei idei despre o industrie anume. Scopul conferinței este să evidențiem trecutul, dar cu o privire către viitor. La o astfel de conferință intenționăm ca oamenii să se cunoască, iar cei care concură pentru realizarea produselor din acest domeniu de activitate să-și cunoască potențialul, să-și cunoască istoricul. Sunt în sală și firme de consultanță, care pot să sprijine idei inovative, idei pentru competitivitate, idei pentru dezvoltare prin fondurile structurale“, a declarat și președintele CCI Dolj, Gabriel Vlăduț.
El a spus că pentru viitorii patru ani este nevoie de idei valoroase din industrie, pentru a atrage fondurile europene.
Participanții la conferință au precizat că viitorul industriei constă în atragerea de fonduri europene, dar și în adoptarea unor idei inovative, pentru ca actualele firme din industrie să fie competitive pe piață.
