în ochii Fiscului că ar avea venituri „la negru“ din activitatea firmei (FOTO: arhiva GdS)
Administratorii sau asociații care își creditează firmele în mod repetat sau cu sume uriașe se pot trezi verificați de Finanțe, în cazul în care firmele sunt pe pierderi, nu au venituri mari „la vedere“ sau dacă proprietarii firmei și-au făcut un obicei în a-și împrumuta firma. Ulterior, se verifică de unde au administratorii firmelor atâția bani. Cei care nu-i pot justifica, vor plăti impozit de 16% și TVA.
Obiceiul deținătorilor de firme de a-și credita societatea, atunci când aceasta are de plătit furnizori sau impozite și nu are lichidități, poate fi o mare problemă pentru cei care controlează firma, în anumite condiții. Fiscul efectuează o analiză de risc a firmelor, iar în cazul în care constată anumite inadvertențe în declarațiile depuse de firme, atunci se declanșează controalele. Dar unul dintre facturii care pot concura la verificarea firmei de către cei de la Activitatea de Inspecție Fiscală (AIF) din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Dolj este acela că administratorul sau asociații fac abuz în a-și împrumuta firmele, pentru ca acestea să aibă lichidități pentru a-și plăti furnizorii sau chiar pentru plata impozitelor către stat. Deși acțiunea administratorilor de a credita firma are loc tocmai pentru ca aceasta să nu acumuleze datorii către stat și pentru a fi „la zi“ cu dările către terți, totul se poate întoarce împotriva proprietarilor firmei, respectiv a administratorului. „Se poate declanșa chiar și control inopinat din partea celor de la Antifraudă dacă se constată că firma a fost creditată ilegal de administrator, adică dacă acesta a făcut evaziune“, a spus Mihai Antonescu, director executiv al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice (DGRFP) Craiova.
Semnale care atrag controale
Reprezentantul DGRFP Craiova a enumerat care ar fi elmentele ce determină instituția să verifice firmele creditate de administratori. „Dacă își creditează lunar firma cu zeci de mii de lei, atunci ridică semne de întrebare de unde are administratorul bani să o crediteze. De asemenea, dacă firma a avut pierderi timp de trei ani consecutiv, deși cifra de afaceri este deosebit de mare, este un semnal că o parte din profit poate fi nefiscalizat. Dacă administratorul creditează firma periodic cu sume mari, atunci se verifică sursa de proveniență a sumelor respective“, a precizat Antonescu.
Verificarea provenienței sumelor cu care a fost creditată societatea diferă de la caz la caz. Dacă administratorul nu are salariu sau dacă nu a fost repartizat profit asociaților sau acționarilor, dar aceștia continuă să crediteze firma cu sume mari, atunci ei riscă să fie controlați de Fisc. Există și cazuri în care asociații își creditează corect societatea aflată în dificultate financiară, pentru a o ajuta, dar și alte situații în care proprietarii firmei au sustras bani din firmă făcuți „la negru“, iar ulterior i-au introdus în firmă sub formă de împrumut, urmând să și-i retragă ulterior „curați“.
Cum procedează Fiscul în astfel de cazuri
Fiscul doljean a descoperit deseori cazuri în care deținătorii de firme își creditează societățile cu sume mari și cu frecvență mare, unele dintre aceste acțiuni dovedindu-se a fi bani făcuți „la negru“ pe firma respectivă și care au intrat apoi în buzunarul patronilor în mod ilegal. Domeniul de activitate cel mai expus creditărilor ciudate este comerțul, urmat de activitatea de producție. Unii pot să scape neverificați dacă fac evaziune și împrumută firma cu o parte din acei bani. „Din analiza de risc se observă neconcordanțele din declarațiile depuse, respectiv 390 și 394, dar se descoperă în timpul controlului creditări succesive. Legea nu stabilește de la ce sumă în sus să efectuăm verificările, dar efectuăm controale dacă observăm creditări mai mari de 5.000 de lei și care se repetă“, a spus Ilie Ioana, șef adjunct al Activității de Inspecție Fiscală din cadrul AJFP Dolj.
Cum procedează Fiscul atunci când observă că unii și-au împrumutat firmele în mod repetat cu sume mari? „În primul rând, observăm dacă cei care își creditează firma își iau banii înapoi, atunci când au lichidități, apoi le cerem o notă explicativă prin care îi rugăm să spună de unde au avut banii pentru creditarea firmei. Celor care nu ne lămuresc le vom transmite numele la București, la serviciul care se ocupă de verificarea marilor averi, pe CNP“, a spus Ilie Ioana. De aici apar problemele administratorilor sau asociaților care își creditează firmele. Dacă nu au alte venituri care să justifice sumele cu care fac aceste creditări, atunci numele lor și CNP-ul pot fi transmise la Antifraudă și la serviciul din cadrul ANAF specializat pe controlul persoanelor fizice care au cheltuieli mai mari decât veniturile.
Se calculează impozit pe venit, TVA și penalități
În cazul în care administratorii nu pot justifica proveniența banilor, atunci lucrurile se complică și se consideră evaziune fiscală, în sensul că banii au fost obținuți „la negru“, din activitățile firmei. În urma controlului se poate observa dacă acei bani provin din evaziune fiscală, iar dacă este așa, atunci vor fi impozitați cu 16% și li se calculează și TVA, pe motiv că ar fi considerat un venit din vânzarea mărfurilor. Li se calculează și dobânzi și penalități de întârziere de la data creditării firmei și până la momentul în care a fost descoperită evaziunea de către Fisc. „Acolo unde este cazul, sesizăm și organele de control abilitate“, a mai precizat șeful adjunct al AIF din cadrul Fiscului doljean, Ilie Ioana.
