S-au bucurat, au plâns de fericire, dar şi din cauza emoţiilor sau a dorului de cei dragi. Interpreţi îndrăgiţi de muzică populară din cadrul Ansamblului „Maria Tănase“ le-au oferit ieri momente speciale bătrânilor aflaţi la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Craiova.
Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice a fost sărbătorită într-un mod cu totul special la Căminul pentru Persoane Vârstnice din Craiova unde sunt internaţi 270 de bătrâni. Nu au avut poate şansa să îşi strângă copiii sau nepoţii în braţe, dar au avut bucuria de a petrece câteva ore într-o atmosferă deosebită, cu muzica interpretată de soliştii Ansamblului „Maria Tănase“. „Am primit şi de această dată sprijinul Ansamblului Folcloric «Maria Tănase», care a trimis o parte dintre membri la instituţia noastră pentru a-i încânta pe bătrâni cu cântecele lor. Este o zi specială, cu un meniu de sărbătoare. Am pregătit opt torturi pentru cei 270 de vârstnici pe care îi avem internaţi în centrul nostru. În acest an am hotărât să le oferim şansa de a petrece şi câteva ore în afara Căminului. Am decis să îi ducem să viziteze câteva mănăstiri din Oltenia“, a spus Vali Giurcă, directorul Căminului pentru Persoane Vârstnice Craiova.
45 de vârstnici au vizitat astfel în această săptămână Mănăstirea Maglavit, iar sâmbătă vor merge să viziteze Mănăstirea Strehaia, ruinele Palatului Craioveştilor, Mănăstirea Cerneţi şi Vodiţa.
Trăiesc din amintiri
Mariei Smeu, vizita la Mănăstirea Maglavit i-a trezit amintiri dragi. Este născută în 1937, a lucrat ca vopsitoare pe şantier mai bine de 36 de ani, iar de nouă ani este internată în acest cămin pentru persoane vârstnice. Nu trece nimeni pe la cămin să o viziteze. Nu mai are cine după ce copiii au decis să părăsească ţara şi să se stabilească în străinătate. Aşteaptă în fiecare an Crăciunul. Este perioada în care copiii revin în ţară şi îi sunt alături pentru câteva săptămâni. „Când am auzit că ne duc să vizităm Mănăstirea Maglavit m-au năpădit amintirile. În Maglavit am avut casa, în Maglavit am trăit, este locul unde am copilărit. Am vândut tot ce am avut pentru copiii mei. Știam cât de mult îşi doresc să ne mutăm la Craiova… Din păcate însă, nu au rămas în ţară. Sunt plecaţi în Italia de peste zece ani! Mi-e dor de ei, mi-e dor de cei şase nepoţi, care cresc fără să îi văd. Aştept însă sărbătorile pentru că de fiecare dată când revin în ţară mă ia şi pe mine acasă“, a spus femeia. Aurelia Janu are 77 de ani, iar de trei ani trăieşte în acest cămin. Are un singur copil, stabilit în Austria, care vine să o viziteze atunci când reuşeşte să ajungă în ţară. O dată pe an. „Nu mai am de ce să îmi fie dor. Ştiu că aici este viaţa mea acum… Am patru nepoţi, doi dintre ei au venit chiar în urmă cu câteva zile să mă viziteze… Nu este emoţie mai mare decât aceea de a-ţi revedea copiii şi pe copiii lor! Prin cântecele pe care aceşti interpreţi dragi ni le-au cântat am retrăit pentru câteva clipe o parte din amintirile dragi din viaţă“, a spus Aurelia Janu.
