Telescaunul de la Rânca şi finanţarea Proiectului „Craiova – Capitală Culturală Europeană 2021“ au fost două dintre subiectele ce au generat dispute în şedinţa Consiliului Judeţean Gorj de ieri. Consilierii judeţeni ai opoziţiei şi cei ai puterii văd diferit problemele administrării telescaunului de la Rânca. Instalaţia este scoasă la licitaţie pentru a fi concesionată unei firmei private. La prima licitaţie nu s-a prezentat nici un agent economic interesat să preia investiţia realizată la Rânca printr-un program finanţat cu fonduri europene. Din cauză că Vârful Păpuşa SA, care a gestionat telescaunul, a intrat în faliment, Consiliul Judeţean (CJ) Gorj caută acum un alt administrator.
Garanţii că va funcţiona
Ion Călinoiu, preşedintele CJ, dă asigurări că telescaunul va funcţiona în această iarnă la Rânca, indiferent dacă, la următoarea licitaţie, se va prezenta sau nu cineva. Şeful CJ a vorbit şi despre reţeaua de canalizare din Rânca, care este nefuncţională din motive administrative ridicate de Consiliile Locale Novaci şi Baia de Fier: „Garantat va funcţiona. Va funcţiona potrivit legii. Legea ne permite să punem în funcţiune telescaunul. Vom vedea care va fi formula găsită de jurişti. Referitor la canalizare, aceasta este realizată, recepţionată. Mai multe ştiu beneficiarii de drept, Consiliul Local Baia de Fier şi Novaci. Ei trebuie să găsească o soluţie pentru exploatare. Cei de la Novaci au serviciu propriu, cei de la Baia de Fier nu au. Nu se poate organiza o structură de administrare a apei uzate şi a apei potabile pe teritoriul a două localităţi, pentru că nu primeşte avizul ANRSC Slatina. Atunci fiecare îşi va găsi soluţia de exploatare”, a declarat Ion Călinoiu, preşedintele CJ Gorj.
Liberalii critică modul în care s-a lucrat la Rânca
Co-preşedintele PNL Gorj, consilierul judeţean Dan Vâlceanu, a contestat modul în care autorităţile judeţene şi locale au gestionat instalaţia de telescaun de la Rânca. Potrivit lui Dan Vâlceanu, investiţia de la Rânca a fost făcută fără noimă, pârtia de pe Vârful Păpuşa nu a fost poziţionată bine din punct de vedere geografic, iar pe aceasta, iarna, nu era zăpadă suficientă. „Proiectul ăla, cu pârtia de acolo, nu are nici o noimă. E clar că nu are nici o logică. Au fost investite milioane de euro acolo şi au fost investite degeaba. Acea pârtie cred că nu a funcţionat un an, un an şi ceva. Şi acum se caută pasarea responsabilităţii, adică «dă-o la cineva, poate luăm ceva pe pârtia respectiv㻓, a declarat Dan Vâlceanu, co-preşedintele PNL Gorj.
18 milioane de lei pentru „Craiova – capitală culturală europeană“
Un alt motiv de dispută în şedinţa extraordinară de ieri a CJ Gorj a fost un proiect de hotărâre privind aprobarea unor măsuri bugetare, cu caracter previzionat, pentru anii bugetari 2016-2021 în considerarea desemnării municipiului Craiova „Capitală Europeană a Culturii 2021“. Consilierii liberali au criticat proiectul respectiv şi nici nu l-au votat, însă hotărârea a trecut graţie majorităţii avute de PSD. Gorjul alocă astfel aproape 18 milioane de lei pentru ca municipiul Craiova să devină capitală culturală europeană. Liberalul Dan Vâlceanu consideră că aceşti bani ar trebui să rămână în judeţul Gorj pentru a fi investiţi în infrastructură: „Nu am votat acest proiect de la început. Nici acum nu sunt de acord! Aceşti bani ar fi trebuit să rămână în Gorj, pentru Gorj“, a declarat Dan Vâlceanu. Şi consilierul judeţean de la PNL, Victor Banţa, a criticat proiectul şi a propus ca gorjenii să fie întrebaţi prin referendum dacă sunt de acord cu alocarea a peste patru milioane de euro pentru activităţile de susţinere a municipiului Craiova. „Nu este un proiect în folosul locuitorilor judeţului Gorj. Nu este oportun să îl adoptăm, noi consilierii aleşi de locuitorii judeţului Gorj. Proiectul «Craiova – capitală culturală europeană 2012» nu priveşte locuitorii acestui judeţ și ei ar trebui întrebați prin referendum“, a spus Banţa.
Opinia şefului CJ Gorj
Preşedintele CJ, Ion Călinoiu, le-a explicat liberalilor ce avantaje culturale va avea Gorjul dacă municipiul Craiova va fi desemnat capitală culturală europeană. „Punerea în valoare a obiectivelor judeţului Gorj, prin modernizarea obiectivelor de patrimoniu, prin realizarea unor proiecte, se știe că vrem să modernizăm drumul lui Brâncuşi de la Hobiţa la Craiova şi cât se poate mai departe. Mai sunt şi alte proiecte: biserici, cule. Deci, toate aceste obiective vor putea fi realizate pe fondurile ce se vor putea obţine dacă vom avea Craiova – Capitală Culturală Europeană 2021“, a menţionat preşedintele Consiliului Judeţean Gorj. Suma de 18 milioane de lei va fi împărţită pe cinci ani.
Şi CJ Vâlcea a dat 8,8 milioane de lei
Aleşii judeţului Vâlcea au votat în unanimitate proiectul de sprijinire a candidaturii Craiovei pentru titlul de capitală culturală europeană în anul 2021. Aceştia au alocat recent suma de 8,8 milioane de lei din bugetul local pentru a pune la punct infrastructura către obiectivele turistice din judeţ. Consiliul Judeţean Vâlcea va reabilita infrastructura către aşezămintele monahale din judeţ, precum şi către alte obiective turistice şi culturale. De precizat că la nivel naţional pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 s-au înscris 13 oraşe, printre care Braşov, Bucureşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Suceava. Suma alocată la Braşov este de 20 de milioane de euro, de exemplu. În urmă cu opt ani, un alt oraş din România, Sibiul, a fost ales Capitală Culturală Europeană.
