Un pensionar militar ne-a povestit cum s-a apucat să crească albine și cum a ajuns de la doi-trei stupi la început, la 70 în prezent, de la care recoltează aproximativ o tonă de miere anual. El ne-a explicat cum deosebim mierea naturală de cea contrafăcută.
Gigel Ciucă are 55 de ani, dar a ieșit la pensie la o vârstă la care se simțea în plină putere de muncă. Fiind pensionar militar, după ce a lucrat la vechea unitate de aviație din Deveselu, s-a gândit să își ocupe timpul cu ceva „productiv“ și s-a apucat de apicultură, în urmă cu opt ani. A pornit cu doar câțiva stupi, însă acum a ajuns să dețină 70, în gospodăria sa din Deveselu, județul Olt. „Mă ajută cu apicultura și băiatul, și fata, care sunt studenți la Craiova. Băiatul e la Master, iar fata la licență. Ei au cursul de apicultură făcut și mă ajută, pentru că e un volum mare de muncă. Nu e așa de ușor să fii apicultor“, a povestit localnicul din Deveselu. Deși în comună există o asociație a crescătorilor de albine, nu se poate vorbi de o tradiție în comună în domeniul apiculturii. Totuși, Gigel Ciucă a precizat că bunicul său a crescut albine prin 1975, când erau doar doi-trei crescători în comună, dar nu aveau manuale și tot felul de tratate ca în zilele noastre, ci creșteau albinele „după ureche“.
Domnul Ciucă s-a organizat ca PFA (persoană fizică autorizată), pentru a putea atrage fonduri europene. Practic, el și-a extins activitatea de apicultor ca urmare a atragerii de fonduri pe Măsura 141 pe PNDR și a beneficiat de 7.500 de euro în cei cinci ani de implementare.
Unii apicultori duc miere contrafăcută la fabrică
Apicultorul din Deveselu consideră că aceia care pun suflet și pasiune în acest domeniu de activitate, cu siguranță vor avea și profit de pe urma creșterii albinelor. Gigel Ciucă a spus că el are piața de desfacere asigurată, întrucât duce mierea la fabrica de procesare din Alexandria, județul Teleorman. În fabrica respectivă, o parte din miere este procesată, iar o altă parte este exportată în Germania. Apicultorul din Deveselu produce chiar și o tonă de miere, în funcție de an. În 2015, el a comercializat la fabrica din Alexandria 600 kg de miere, la prețul de 11,5 și 12 lei kilogramul, dar banii încă nu i-a primit. La fabrica de procesare, mierea este atent verificată tocmai pentru a se vedea dacă este pură sau este falsificată, cum s-a mai întâmplat, povestește localnicul din Deveselu. „Pentru bani trebuie să mai așteptăm. Asta e legea comerțului!“, spune apicultorul resemnat. „Ei trebuie să facă analiza mierii ca să se asigure că e de bună calitate, să nu aibă antibiotice în ea, să nu fie falsuri, că au mai fost apicultori «isteți» care au băgat siropuri și au falsificat mierea. La analize se depistează și acei apicultori sunt penalizați. De aceea trebuie să așteptăm toți procedurile de verificare“, a explicat crescătorul de albine din Deveselu.
Cum deosebim mierea naturală de cea contrafăcută
Gigel Ciucă este de părere că persoanele care consumă miere ar trebui să cumpere produse apicole numai de la crescătorii de albine pe care îi știu serioși. Cu alte cuvinte, un apicultor bun își face renume prin seriozitatea sa. Mierea de calitate este cel mai bun „agent de marketing“ pe care un crescător de albine îl poate avea. Dacă el are miere bună, naturală, atunci cu siguranță îl vor mai căuta clienții sau îl vor recomanda și altor potențiali cumpărători. Apicultorul din Deveselu ne avertizează ca în cazul în care cumpărăm miere din magazin să fim foarte atenți dacă are trecut termen de valabilitate. „Mierea nu are termen de garanție. Când apare un termen de garanție pe etichetă – chiar dacă este vorba de un termen de 20 de ani – aceea nu mai este miere curată. Printre puținele criterii care ne spun că este o miere curată este și acela că mierea se zaharisește. Dacă se zaharisește, atunci putem fi siguri că mierea este naturală. Mierea se zaharisește datorită fructozei pe care o are. Mierea de rapiță se zaharisește cam după şapte-zece zile, iar cea de salcâm se zaharisește mai greu, pentru că are mai multă fructoză decât glucoză“.
