Drăgănești Olt este unul dintre orașele Olteniei în care economia duduia înainte de 1989. Aici se afla a treia fabrică de filatură de bumbac din Europa din care acum nu a mai rămas nimic. Tot în Drăgănești erau și o fabrică de zahăr, dar și una de conserve. Acum investitorii se lasă cu greu convinși să vină în micul oraș. Șomerii sunt mulți. Primăria încearcă, în primul rând, să dezvolte infrastructura. În ultimul timp, s-au făcut modernizări la unitățile de învățământ.
Situat la 35 de kilometri distanță de Slatina, oraşul Drăgăneşti Olt era înainte de 1989 o zonă importantă din punct de vedere economic. Drăgăneștiul era renumit în zonă ca fiind un important centru viticol, dar și ca orașul cu întreprinderi, unde toți locuitorii găseau un loc de muncă. Nimic din toate acestea nu mai există acum. O recunoaște și actualul primar. „Din păcate, s-a cam distrus tot ce era economic aici. A fost o zonă bogată din punct de vedere al viticulturii. Acum se mai lucrează doar 20 la sută din suprafața viticolă. Tratative cu investitori au fost și încă sunt, dar nu s-au finalizat negocierile. Avem un plan legat de un parc industrial prin care sperăm să-i convingem să vină. Am discutat cu investitori din zona de energie verde și pe parte de agricultură“, a spus Pantelie Rotaru, primarul orașului Drăgănești Olt.
Reabilitarea străzilor, o prioritate
Cu vechile fabrici la pământ și fără noi investitori, lipsa locurilor de muncă este o problemă la Drăgănești. O parte dintre oameni au plecat în străinătate, alții lucrează în Slatina, Caracal sau București.
Refacerea drumurilor este prioritatea primarului, care este conștient de faptul că pentru a dezvolta comunitatea este nevoie de o economie puternică și de infrastructură. Rețeaua orașului Drăgănești are 52 de kilometri de străzi. Se fac demersuri pentru îmbunătățirea drumurilor, dar procedurile sunt greoaie. „Primăria are multe proiecte legate de infrastructură. În 2012, când am intrat în această primărie, nu a existat nici un proiect din acest punct de vedere. Am reușit să facem mai multe în acest sens, unele sunt în lucru, altele în stadiu de licitație. Avem două proiecte pe drumuri finanțate prin Ordonanța nr. 28 și sunt cuprinse șapte străzi. Mai avem un proiect care se află în faza de licitație și sper ca până la sfârșitul anului să demarăm lucrările. Alt proiect cuprinde zece străzi, adică în jur de 12 kilometri. Cu aceste proiecte ajungem la 43 de kilometri de drum asfaltat din totalul de 52. Din păcate, procedurile sunt destul de greoaie și ne întârzie mult“, a explicat Pantelie Rotaru.
„Ne dorim foarte mult redeschiderea spitalului“
Spitalul din Drăgănești a fost închis în 2011. Acum pacienții sunt nevoiți să meargă pentru un consult la 37 de kilometri, în Slatina, unde se află cel mai apropiat spital de urgență. În zonă mai există și Spitalul din Caracal, dar acesta nu dispune de toate specialitățile. Primăria a făcut demersuri pentru redeschiderea unității sanitare și speră ca până la 1 ianuarie 2016 să fie redeschise ușile ambulatoriului. „Ne dorim foarte mult acest lucru. În 2011, spitalul nu era foarte bine pus la punct, dar era extrem de important pentru că oamenii găseau aici un punct de prim ajutor. El deservește o populație de 55.000 de locuitori. Cele mai apropiate unități sanitare sunt la 37 de kilometri, la Slatina și la Caracal, la 25 de kilometri. Distanța este calculată din Drăgănești, dar din localitatea Seaca, de exemplu, până la Slatina sunt peste 60 de kilometri. Am făcut toate demersurile și se lucrează la reabilitarea ambulatoriului care va fi primul deschis. O să vină să lucreze aici o parte dintre medicii de la Spitalul din Slatina“, a adăugat primarul.
Elevi cu rezultate remarcabile la nivel național
Investiții s-au făcut în ultimul timp la unitățile de învățământ din orașul oltenesc. Liceul Teoretic „Tudor Vladimirescu“ a fost reabilitat complet. Este vorba de o investiție de două milioane de euro, iar banii au venit de la Banca Mondială. În liceu învață 1.100 de elevi și lucrează peste 70 de cadre didactice. Elevii care învață aici au rezultate remarcabile. „Procentul de promovabilitate la evaluarea națională a fost anul acesta de 86%, iar la bacalaureat 70%, mult mai mare față de anii anteriori. Renovările făcute ne-au permis să aducem un număr mai mare de elevi în schimbul de dimineață, iar asta se reflectă în rezultate pentru că elevii au timp mai mult de odihnă și de învățătură. Avem rezultate la olimpiada națională. Anul trecut am avut clase de excelență și avem în continuare la limba română. Adică sunt copii care au rezultate foarte bune la concursuri școlare și care sunt pregătiți suplimentar de profesoara de limba română“, a precizat Ilieana Șpac, directoarea Liceului „Tudor Vladimirescu“. Îmbunătățiri au fost aduse și la Liceul Tehnologic. Acolo se construiește și o grădiniță nouă care urmează să fie gata într-o lună.
Casa de Cultură, modernizată
Cu bani de la Compania Naţională de Investiţii (CNI) s-a reușit și renovarea Casei de Cultură. Ansamblul folcloric Hora, care își pregătește aici spectacolele, este recunoscut în toată țara și chiar în Europa. Clădirea în care cei 30 de dansatori ai ansamblului fac repetiții nu fusese niciodată reabilitată total. „Este unul dintre puținele proiecte pe care le-am găsit în primărie. Ne-a luat ceva timp să putem să-l urnim, dar acum este aproape de finalizare. S-a refăcut tot ce înseamnă tencuială, s-au făcut grupuri sanitare și au fost refăcute instalațiile electrice. Recent a avut loc aici și Festivalul de doine și balade, un festival unic în țară“, a completat primarul Pantelie Rotaru.
În Casa de Cultură își desfășoară activitatea și o echipă de teatru, dar și soliști de muzică folk și muzică populară. „O reabilitate generală nu se mai făcuse niciodată. Acum avem un spațiu generos și modern. Aici își desfășoară activitatea o echipă de teatru, Ansamblul folcloric Hora, grupul de recitatori și cel de colindădori, soliști de muzică folk și de muzică populară. Activitatea ansamblului folcloric Hora este cunoscută în țară și chiar peste hotare. Ansamblul a fost înființat în 1967 și de atunci are activitate neîntreruptă. Peste 30 de dansatori fac parte din acest ansamblu. Au avut reprezentații în Spania, Belgia, Franța și sunt foarte aplaudați“, a declarat Elena Jianu, directoul Casei de Cultură.
