Revitalizarea şi promovarea artei populare de către oamenii din mediul rural este un pas important pentru clădirea vetrei meșteșugarilor.
Viorica Corcoață din satul Sărbătoare, comuna doljeană Bucovăț, este una dintre oltencele care au vrut să ducă mai departe meșteșugul țesutului la război. Nu îi erau străine tehnicile, căci deseori în anii copilăriei privea cu încântare mișcările bunicii ce se așeza în zilele geroase de iarnă în fața războiului. „Știam să țes de la bunica mea. Și mai apoi, când ea ne-a părăsit, mama a fost cea care m-a învățat și mi-a îndrumat pașii în taina țesăturii și a confecționării costumelor populare tradiționale originare din Mehedinți“, povestește Viorica Corcoață.
Anii au trecut, iar locul ocupat de războiul de țesut al bunicii a rămas gol, până în ziua în care doljeanca a îndrăznit să pășească din nou pe drumul meșteșugurilor vechi și să-și însușească noi tehnici, grație oportunității create de proiectul „Made in rural“ al fundației World Vision România.
„Proiectul a început în 2014, în luna mai. Se desfășoară la nivel național în zece județe. Obiectivul principal este revigorarea meșteșugurilor populare și stimularea antreprenoriatului în mediul rural. Ne-am dorit să facem asta, pentru că sunt foarte mulți oameni vulnerabili care trăiesc din agricultura de subzistență, care nu au posibilitatea să-și găsească de lucru în comunitățile lor sau în orașele învecinate. Și atunci meșteșugul popular sau o mică afacere la curte ar reprezenta o soluție pentru dezvoltarea economică a comunitățiilor rurale“, a precizat Claudia Tokacs, specialist comunicare World Vision România. Viorica Corcoață a redescoperit taina vechilor meșteșuguri. Avea însă nevoie de cel mai important instrument: războiul de țesut și de toate ustensilele necesare. A început să bată la porțile bătrânelor din sat. „Am achiziționat un război orizontal de la o bătrână din satul Sărbătoarea, pe care am făcut preșuri țesute în treanță, așa cum țesau bunicii odată. Tot de la femeile bătrâne am făcut rost și de celelalte ustensile de lucrat la război. Astăzi nu numai că țes covoare, dar fac și costume populare. Am în lucru o ie pentru un interpret de muzică populară din București și un costum național pentru cineva din Turnu Severin. Am avut și comenzi din Germania. Pentru mine este o bucurie să duc mai departe tradițiile, care ne amintesc de originile noastre“, a mai precizat Viorica Corcoață.
Astăzi lucrează într-o cameră a casei, dar pentru că lucrurile ieșite din mâinile sale au început să aibă căutare, iar comenzile au început să curgă, și-ar dori să-și ridice un atelier și să ofere și altor femei posibilitatea să deprindă taina vechilor meșteșuguri. Este în căutare de soluții, așa că am întâlnit-o la Casa Băniei, acolo unde a avut loc lansarea rețelei naționale a meșteșugarilor rurali. „Rețeaua națională a meșteșugarilor rurali cuprinde ONG-uri care sprijină dezvoltarea de proiecte pentru revigorarea meșteșugurilor populare și asociațiile de meșteri populari create prin proiectul «Made in rural». Ea urmărește să devină o voce a acestor meșteri din mediul rural care în prezent nu au reprezentativitate la nivel național și nici nu pot dialoga cu autoritățile care pot veni în sprijinul lor. Vrem să le oferim o platformă prin care să le facem cunoscute informații despre finanțări oferite la nivel guvernamental sau la nivel de ONG-uri, astfel încât să dezvolte mai departe ceea ce au început în cadrul proiectului“, a precizat Claudia Tokacs, specialist comunicare World Vision România.
