Viceprimarul Craiovei, Mihail Genoiu, a făcut lumină în privința nebuloaselor care înconjoară majoritatea proiectelor de infrastructură din oraș, finanțate majoritar din fonduri europene. Genoiu a dezvăluit la emisiunea „Malaxorul Presei“ de la Alege TV că firma care ar trebui să reabiliteze strada Bariera Vâlcii, Imob Infrastructură, nu mai poate continua lucrarea, că banii europeni pe care Craiova ar putea să-i absoarbă pentru reabilitarea Parcului „Romanescu“ sunt mai puțini decât s-a vorbit și că întârzierile de pe Calea București sunt cauzate nu numai de firma de construcții, Delta, și de slaba calitate a proiectării, ci și de lipsa coordonării proiectelor de semaforizare inteligentă și de asfaltare. Marea problemă comună a tuturor proiectelor este că, potrivit regulilor impuse de la București, pot fi decontate lucrări efectuate până pe 20 noiembrie, ceea ce înseamnă că firmele mai au la dispoziție doar o lună și o săptămână să termine ce au început. După această dată, lucrările se pot continua doar din bani de la bugetul local.
Primăria Craiova va reuși să absoarbă circa 30% din fondurile europene destinate reabilitării Parcului „Romanescu“, și nu 45% cât s-a discutat în ultima ședință de consiliu de săptămâna trecută. Atunci, primarul Olguța Vasilescu și mai mulți consilieri locali au discutat aprins despre un proiect de hotărâre supus votului Consiliului Local prin care muncipalitatea dorea să primească aprobarea pentru continuarea proiectului de reabilitare a parcului din fonduri de la bugetul local în 2016. Cât anume, nu se știe. Primarul spunea că municipalitatea a reușit să convingă consorțiul de firme care au obținut contractul să-și asume absorbția unui procent de 45% din fondurile europene și nu 60% cât și-ar fi dorit edilii.
Acești bani ar trebui atrași până la finalul anului pe exercițiul financiar al Uniunii Europene 2007-2013 prelungit cu doi ani.
Cum reabilitarea parcului ar trebui finalizată în patru luni, întrebarea care s-a pus la ședință a fost cât din suma totală a proiectului de 68,5 milioane de lei poate proveni din fonduri europene în condițiile în care până la finalul anului mai este foarte puțin timp, vremea nu ajută constructorul, iar termenul de execuție cuprinde și primele două luni din 2016. Procentul de 45% avansat de primar este, de fapt, mult mai mic. În realitate, cele 45 de procente se referă nu la gradul de absorbție a fondurilor europene din acest proiect, ci la gradul de realizare a lucrărilor. De asemenea, în cei 45% intră lucrări finanțate nu numai din fonduri europene, ci și din bugetul local, deoarece Primăria Craiova contribuie și ea cu 15 milioane de lei la acest proiect. Defalcat, UE plătește 53 de milioane de lei, iar Craiova 15 milioane de lei, deci aproximativ un sfert din suma totală. Fiecare procent de lucrări realizate se decontează din cele două bugete, european și local, conform gradului de participare, nu numai din fonduri europene. Concret, un grad de realizare a proiectului de 45% se traduce, de fapt, într-o absorbție a fondurilor europene de puțin peste 30%. O altă veste proastă pentru Craiova este faptul că firma, la fel ca și celelalte care lucrează pe șantiere din fonduri europene, are la dispoziție să termine lucrarea nu două luni și jumătate, cum se credea, ci o lună și o săptămână, după cum a precizat Mihail Genoiu la Alege TV.
„Încercăm să atragem cât mai mult din fonduri europene. Graficul depus de constructor înainte de semnarea contractului prevede ca 60% din lucrări să fie efectuate în 2015. Suma pe care am solicitat-o Consiliului Local este mai mare decât diferența, adică 40%, pentru că acolo apare o problemă. În graficul dat de Ministerul Dezvoltării, se prevăd câteva termene. Cel mai important este 31 decembrie pentru ultima plată pe care autoritatea publică poate să o facă și la care se poate cere rambursare. Bineînțeles, și acest 31 decembrie este discutabil, în sensul în care anul acesta cade într-o zi liberă și, dacă mai ținem cont și de faptul că este perioada dintre Crăciun și Revelion, ne raportăm, de fapt, la un 22 decembrie, când trebuie să ne luăm măsuri de siguranță pentru a efectua această plată și a nu risca ca banii să rămână undeva între bănci. Este un termen foarte greu, dacă nu imposibil de schimbat. Față de acest termen, Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia (ADR) a trimis un termen, 20 noiembrie, ca ultimă dată pentru depunerea documentației pe baza căreia se face plata. Înainte de a se face factura, firma depune o situație de plată în care sunt toate devizele și toate lucrările, cu aprobările și avizele necesare. Ea urmează, apoi, să fie verificată. Ministerul, prin ADR, și-a luat această marjă de 40 de zile în ideea că vor veni foarte multe solicitări pe ultima sută de metri și să aibă timp să verifice documentația. Din punctul meu de vedere, termenul este foarte lung, adică 40 de zile, pentru a verifica o documentație în condițiile în care, la noi, când apare o astfel de documentație, toată lumea se capacitează și, în patru-cinci zile, o verifică și dau drumul la plată. Din punctul meu de vedere, acest termen de 20 noiembrie va fi modificat, de aceea am și solicitat constructorului ca graficul de lucrări să fie de 60%“, a declarat Genoiu.
Viceprimarul a precizat că procentele de decontare sunt, de fapt, altele decât cele avansate în ședința de consiliu.
„Noi ne-am propus să plătim doar ceea ce va intra ca documentație la plată până la 20 noiembrie (…) În ziua când constructorul va veni cu scrisoarea de garanție bancară, atunci se va da și ordinul de începere a lucrărilor. Eu cred că amplasamentul va fi predat în această săptămână. Banii pe lucrări se vor deconta atât din bani europeni, cât și din cei locali. Dacă ne referim la cheltuirea banilor europeni, într-adevăr, procentele se schimbă“, a spus Genoiu, care a declarat că are încredere că lucrările vor înainta rapid. „Acest proiect are un specific, adică se poate desfășura forță de muncă, nedependentă una de alta. De exemplu, la cartierul chinezesc nu se pot monta chiuvetele până nu se toarnă pereții. Aici se poate lucra în paralel. Dacă va ploua, va fi mai greu, sperăm să nu fie o perioadă lungă cu lapoviță și ninsoare. După istoricul vremii din Craiova, când a fost o toamnă rece brusc, a urmat o iarnă mai blândă“, a mai spus el.
Tel Drum încearcă să-și salveze pielea după eșecul Imob Infrastructură
Viceprimarul a anunțat la Alege TV că firma Imob Infrastructură (fostă Imob Lux Construct), cea care lucra la reabilitarea străzii Bariera Vâlcii, nu mai poate continua proiectul din cauza problemelor financiare, lucru care dă mari bătăi de cap liderului de asociere, firma Tel Drum. Bariera face parte dintr-un proiect de reabilitare în care sunt incluse strada Caracal și Râului. Tel Drum a câștigat licitația împreună cu Imob Lux și Dancor, dar doar ea a semnat contractul cu primăria, deci răspunde de întreg proiectul. Genoiu a precizat că Tel Drum riscă să primească certificat de neconformitate dacă strada nu va fi finalizată, de aceea firma își caută acum colaboratori din Craiova. „Din punctul de vedere al asfaltării nu sunt probleme pentru că ea se face în câteva zile. Problema este pregătirea terenului. Cele mai multe informații, sincer, tot de la dumneavoastră le-am aflat vizavi de constructor (Imob Infrastructură – n.r.). Am încheiat un protocol în septembrie prin care Tel Drum, liderul asocierii, cu care avem contract și asupra căruia ne-am îndreptat presiunile, a preluat partea de aprovizionare a șantierului, conductele, pe care Imob invoca că nu le poate plăti. Din acel moment, Imob s-a angajat să facă manopera, dar nici o zi nu a fost în parametri. Ultima discuție am avut-o luni și le-am transmis celor de la Tel Drum să intre peste Imob să finalizeze lucrarea, pentru că altfel cei sancționați vor fi ei. Și au început să-și caute un subcontractant în firme din Craiova care să-i ajute să finalizeze la termen. Eu cred că lucrarea poate fi terminată fără nici cea mai mică problemă.
Imob nu mai poate continua lucrarea. Graficul făcut cu ei, semnat în prezența specialiștilor, înseamnă introducerea a patru conducte pe zi din fiecare tip. Asta înseamnă șase zile în care să le introducă“, a explicat Genoiu.
Metehne românești din negura timpului
Emoții sunt și pe strada Râului, acolo unde lucrează chiar liderul asocierii, Tel Drum, despre care viceprimarul a spus că, așa cum procedează majoritatea firmelor din România, s-a întins mai mult decât îi era plapuma. „Acolo lucrurile merg relativ bine, mai bine decât în Barieră, dar nu atât cât să stăm confortabil. Aici nu cred că vor apărea probleme, pentru că singura zonă cu riscuri era cea cu casetele de pe canal, iar aici mai sunt doar câteva de montat. Am discutat cu Tel Drum și au tehnologia care le permite să asfalteze pe ploaie, iar acest lucru se poate face într-o săptămână. Este o meteahnă românească ce vine din istorie. De când existau mici meseriași, aceștia preferau să înceapă mai multe lucrări în același timp, deși aveau echipă doar pentru una sau două. Cam același lucru e și pe aici. Sunt firme care contractează lucrări și nu au forța necesară nici materială, nici ca număr de angajați să le acopere. Și atunci ei își dirijează oamenii dintr-o parte în alta, în funcție de felul în care evoluează șantierul sau de presiunea pusă de beneficiar, dar, mai ales, cred eu, în funcție de rentabilitatea contractului pe care l-au semnat. Este cazul tuturor firmelor de care am vorbit până acum, inclusiv Tel Drum“, a spus Genoiu.
Buclele buclucașe de pe Calea București
Potrivit declarațiilor viceprimarului, întârzierile de la proiectul de reabilitare a străzii Calea București se datorează nu numai problemelor de proiectare sau firmelor, ci și necorelării a două proiecte implementate de primărie. Oficialii municipalității au dat mereu vina, în spațiul public, pe calitatea proastă a proiectării, dar în cazul străzii Calea București, lucrurile sunt adevărate pe jumătate. Pe scurt, lucrurile stau în felul următor. Cu câteva luni înainte de începerea decopertării străzii Calea București și a spargerii trotuarelor, primăria recepționase un proiect implementat de UTI Grup referitor la semaforizarea inteligentă de pe aceeași stradă. Ideea era ca semafoarele să arate culoarea verde sau roșu în funcție de trafic, reducând astfel timpii de așteptare. Pentru acest lucru, UTI a montat în vechiul asfalt, la o adâncime de trei centimetri, niște bucle inductive, care colectau informații despre trafic și le transmiteau apoi semafoarelor. După ce UTI le-a montat, a venit Delta și a decopertat vechiul asfalt la o adâncime de zece centimetri, cu tot cu buclele inductive. Primăria a dat vina pe proiect, dar, în realitate, pare că este vorba de lipsă de coordonare la nivelul primăriei. Oricât de prost ar fi fost făcut proiectul pentru asfaltare, Delta tot trebuia să „rașcheteze“ vechiul asfalt în care erau introduse buclele. Și atunci apare întrebarea: de ce au mai fost introduse dacă tot se știa că vechiul asfalt va fi decopertat și, astfel, se vor distruge și buclele? Nu se putea aștepta până când se turna noul asfalt? „Proiectele au fost licitate separat și nu au putut fi corelate de cineva“, a spus viceprimarul. Genoiu a explicat că, în prezent, primăria și cele două firme încearcă să repare buclele distruse pentru că nu a avut cine să coreleze proiectele. „Constructorul (Delta – n.r.) a anunțat că joi (azi -n.r.) toarnă stratul de uzură. Data este incertă, nu atât din cauza vremii, cât din cauza unor corelări la intersecții între firma UTI și Delta. Repet, proiectele au fost cu probleme. Mare parte a proiectanților a dispărut. Calea București este făcută de un subcontractant care nu mai există, iar proiectul are multe probleme. De exemplu, la intersecții există niște bucle inductive pe care le-a introdus firma UTI. Acestea culeg informații despre traficul de pe Calea București și de pe străzile laterale, transmit informația către semafoare, iar timpul de așteptare la semafor depinde de trafic. Sistemul este mai inteligent decât unda verde. Proiectantul a stabilit ca aceste bucle să fie introduse la o adâncime de trei centimetri în stratul de uzură. UTI le-a montat și a încheiat proiectul. Apoi a venit Delta, a ras asfaltul zece centimetri pe celălalt proiect și cu el și buclele. Întârzierea a apărut pentru că încercăm să reparăm aceste bucle inductive“, a spus el.
Întrebat când se vor astupa gropile săpate în trotuare, Genoiu a lansat mai multe ipoteze generate de faptul că proiectul prevede refacerea trotuarului doar pe zona unde se sapă șanțurile, nu integral. Una dintre ele prevede că lucrarea se va recepționa cu trotuarul asfaltat pe fâșii, apoi el va fi refăcut integral pe acordul-cadru, la anul, din fonduri de la bugetul local. Cealaltă ipoteză prevede ca lucrarea să fie recepționată cu șanțurile neastupate, pentru ca ele să fie apoi reabilitate tot pe acordul-cadru.
Pe scurt despre principalele șantiere:
• Cartierul chinezesc – furnizorii de utilități s-au angajat să finalizeze introducerea cablurilor și conductelor până în iunie anul viitor în cadrul unei întâlniri care a avut loc la primărie. Municipalitatea așteaptă vizita unei delegații a Băncii de Dezvoltare a Chinei în jurul datei de 20 octombrie, vizită premergătoare acordării împrumutului pentru continuarea lucrărilor. În prezent, firmele asigură doar partea de mentenanță a ceea ce au lucrat până acum. Muncitorii au fost mutați pe alte șantiere.
• Parcul acvatic – situația este delicată. Potrivit viceprimarului, problema cea mare a fost și rămâne proiectarea execrabilă. „Proiectul este făcut în mare grabă, cu foarte mari inexactitiăți, ceea ce a dus la suspiciuni. Are șanse să se termine până al finalul anului cu condiția ca toți cei trei asociați să facă eforturi de a se înțelege cum își distribuie lucrările. Sunt mai mult orgolii decât neînțelegeri“, a spus Genoiu.
• Cele două stadioane – deși vecine, lucrările au ritmuri diferite. La stadionul de atletism, firma se plânge că pânza freatică este foarte sus și o împiedică să lucreze; la noul stadion, firma lucrează la foc continuu. Genoiu a declarat că aici există un paradox. Datorită drenajului, zona stadionului nou este foarte bună pentru lucrări, iar la cel de atletism, apa este de jumătate de metru.
• Teatrul de Vară din Parcul „Romanescu“ – este proiectul cu cea mai complicată situație, dar Genoiu speră să se finalizeze la timp.
